Protestul ugerelor

Autor: tashu

Locatia- Venice Beach (iar Bici), California. Asta-i prin Africa parca, nu?

S-au apucat pizdele de protest, si nu-i mai dadeau drumul; ii spuneau : "Tu esti tot ce ne-a mai ramas".

Dar ce voiau ele de la bietul protest? Erau Contra ( ah, ce bine suna, ce e mai frumos decit contrele unei pizde?!) unei legi care le interzice sa mearga cu titele goale in public.

N-ar fi oare mai bine sa mearga cu geanta? Eu de obicei merg cu borseta, in public. Norocul meu ca nu trebuie sa car prezervativele, rujul, vibratorul, si tampoanele. Ma multumesc sa iau doar cariciul cu mine.

Protestul nu trebuie sa mire, tinind cont ca e organizat de ameri-canci, natia cea mai idioata de pe planeta.

Cei care locuiti in SUA simtiti cel mai bine asta pe pielea voastra.

Ejaculez pe muianele la toti handicapatii care se pozeaza cu degetele in V.
E cretinismul suprem, spiritul de turma desavirsit.

Pensionarii, barbatii de peste 70 de ani, au fost total de acord cu protestele mamel-ucelor. Nu e placut cind te duci la farmacie, sa-ti iei medicamentele compensate oferite de o farmacista cu titele pe tejghea?

Ce te faci cind alergi dupa autobuz, bate vintul si-ti intra titele-n ochi?

Sau cind comanzi o bere rece, vara, la o terasa, sa-i salte sfircul chelneritei, in halba, atunci cind ti-o aduce?

Te-ai supara? Cu siguranta nu. Poate doar nevasta-ta sa nu fie la fel de extaziata. Cu bubele-i din dotare, risca sa fie batuta si huiduita de domnii pretentiosi.

Dar femeile care-au bagat j-de mii de dolari in pieptul de arama ce sa faca, sa stea cu sacosele cu silicon, acoperite  de haine? Dar e cumplit, e strigator la cer! Nu poti sa-ti admiri la infinit, titele, doar tu si partenerii tai de sex. Iar de LIKE-urile virtuale de pe feismuc, date de toti onanistii, te-ai saturat.

Auzi aici slogan, scris pe pancarde: " Nu am penis, deci nu pot sa merg topless?"

Ah, am respirat usurat! Ce bine ca am pula, pot merge fara sutien fara sa fiu amendat.

Dimpotriva, cred ca as primi amenda daca as purta sutien, ceea ce m-ar face sa ma simt discriminat.

Tocmai mi-am pregatit o pancarda cu care voi iesi in strada sa protestez. Ui' ce text am pregatit, sa-mi spui daca-ti place: " Am pula, dar vreau sa am si ciclu, istericale, si cap de musca"

Crezi ca insult musca daca o compar cu ameri-canci-le?

Sa recapitulam, ghiujalaii de peste 70 de toamne ar fi extaziati de femelele despuiate. Dar domnii care au erectii instante, ca ness-ul? Te-ai intoarce cu chilotii plini de smintina, numa' cit iesi sa duci gunoiul, mai ales ca ai o vecina care tocmai a nascut. Are doi pepeni de 5 kile fiecare care-o obosesc teribil in timp ce spala, aplecata, scarile de la intrare.

Absolut demential gestul maimutoiului din fundal, cum se freaca la pula uitindu-se la  laptaria gagicii

Sa nu mai spun ce amabil ai deveni in metrou, sau autobuz, oferind adolescentelor cu tituci mici si obraznice, un loc in poala ta, in timp ce babe cu ugere pin' la calcaie ar sta numai in picioare.

Ce le determina pe toate feminizdele astea sa iasa cu titele la inaintare? Vanitatea, nepoate!

Nevoia de a fi admirate, de a-si verifica puterea de seductie, sa vada cum le curg mucii de pofta la toti labagiii din cartier. Ceea ce ar trebui sa arate doar partenerilor lor in intimitatea dormitoarelor, trebuie acum etalat ostentativ. Sa te asezi pe o banca, in parc, iar tablagiii sa comenteze pe marginea formei, a sfircurilor.

Iar daca au dubii in privinta gustului, ii poti invita generoasa sa ti-i mozoleasca putin; indoielile trebuiesc risipite.

O alta panarama protestanta se zguduia cu o pancarda deasupra capsorului, pe care scria: "Elibereaza-ti titele, / Elibereaza-ti mintea". Constat ca toate ratustele astea care macaie au mintea eliberata de mult timp.

Oricum le incomoda, precum sutienul titele.

Ce-ai zice, dorele, sa ajungi acasa si s-o gasesti pe nevasta-ta in pat, cum se freaca cu instalatorul?

Iar ea sa-ti spuna ca nu e ceea ce crezi tu, e o forma radicala de protest impotriva barbatilor obsedati sexual. Acum intelegi de ce trebuie sa le futi una-n bot si-un sut in cur, sa sara ca mingea pina la bucatarie, la cratita?

Daca esti la volan, si-o vezi pe asta in titele goale pe strada, esti sigur ca  te mai uiti la semaforul din fata ta?

Trebuie contra-proteste, fratii mei erecti. Sa prindem panaramele astea, sa ne eliberam madularele din izmene, si sa ejaculam pe muianele lor de boarfe, spunindu-le ca ne eliberam spiritele.

Sa ne pisham pe ele! Unul dintre voi intreaba timid daca ne si putem caca pe ele. De ce nu, poate e mai convingator. Marea mea teama este ca le va place tratamentul. Depravarea e substantiv feminin, nu?

Profetul din mine va spune ca, in curind, vor urma proteste pentru a avea dreptul sa umble in pizda goala, in public. Se justifica, spunind ca se intorc la origini, la mama natura. Ce, Eva purta chiloti?

Nu, dar era doar o singura pula la curul ei, nu cred ca mergea prin Rai cu ciorchinele de salamuri erecte dupa dinsa.

Ce diferenta mai este intre tine, micuta mea doamna, rafinata, stilata, cultivata si discreta (glumesc, desigur) si maimutele din statele africane, care umbla in curu gol pe ulitele tribului?

Cum pula lui Hector mai puteti pretinde sa fiti respectate?

Ce crezi ca-mi raspund ele? " Pai bine, mai tashule, ne stergem la cur cu respectul vostru, noi vrem doar sa fim admirate. Erectiile si fanteziile voastre sint scopul nostru. Suprem"

INCREDIBIL, ULUITOR SI SOCANT

Autor: tashu

Ura!   Ba nu, uraaaaaaaaa, au reusit sa-mi faca internetul dupa aproape 3 saptamini.
Cita eficienta! Am ramas socat; ce sete de a citi toate labarelile, costele!
Nu stiam daca botezatu mai este poponar sau nu, daca maimuteanca i-a mai aruncat piciorul de lemn al lui prigoana, pe geam, daca petre roman se mai vopseste la parul de la pula, ca sa para mai tinar.
Halesc tot, mai ca-mi vine sa-mi fac cont pe feismuc, de bucurie.
Ti-a fost dor de mine, stiu! Am auzit strigatul tau disperat, cum te zvircoleai ca omida data cu insecticid, tinjind dupa verdele crud al gindirii mele. Te hranesti cu clorofila mea, baiete! Dar parca e mai buna decit clorul pe care ti-l baga guvernantii pe git, in loc de suc. Ce spui, e bun clorul, ca dezinfecteaza?
Vezi? Daca te fac microb te superi. E acelasi lucru cu microbist. Gineste aici o demonstratie de logica:
fotbal- fotbalist , microb- microbist , corect?
Dar tu, copilul meu care te hranesti de la tita spirituala a lu' tashu, ce ai facut in vacanta?
Ai fost la tara, la socri? Iar te-au pus la arat, ca boi nu au, deh, seceta mare, iar vinul il pastreaza pentru ei.
Tu bei apa din fintina, ca e rece si buna. Eu zic sa pui mina pe bardita si sa faceti schimb de locuri, sa vada si ei ce greu e la deal cu boi batrini.
Semnalizezi sa ma opresc, nu mai ai socri, au mierlit-o, spre bucuria ta. Mare lucru nu ti-a ramas de pe urma lor. Dupa ce ati vindut casa lor de chirpici, cu 10 metri patrati de gradina, banii s-au impartit intre cei 7 cumnati ai tai, iar tu ai ramas cu nevasta si pula-n brate. Lasa, mai bine sarac da' cinstit! Doar n-o sa-ti ia Banca, apartamentul, pentru ca n-ai mai reusit sa dai imprumutul inapoi, facut ca sa-ti iei televizor cu led-uri, si tableta I-pad. Mare lucru dac-ajungi boschetar! Concurenta si bataia pe loc e mare. Iarna, loc uscat si calduros in canalele de termoficare. Si moka, nu mai ai restante la intretinere.
Bun, la tara zici ca n-ai fost. Sa inteleg c-ai fost la bici? Nu intelegi? Stiu, is prea profund pe canicula asta, iar tie iti fierbe creierul in cap, precum cartoful in oala. Chiar, stii poezia "Canicula"?
"Ca Nicula, ca Nicula
Nu imi suge nimeni pula"
Am incheiat citatul, ca eu nu-s plagiator precum doctoranzii care ajung prim ministri.
Sa revin la bici, te simt derutat. Asta e cuvint englezesc, cu sensuri multiple. Ce, numa' pestele ala oparit de Cacarau sa stie engleza? Deci bici poa' sa insemne ca ai fost la curve. Varianta asta cade, precum o lotiune de cenzura. Nu te tine portofelul, plus ca ai vazut ce mumos s-au umplut de SIDA alti natarai, de la o penala din constanta. Chiar, stii poezia "Sida"?
"SIDA-ca ramuri bat in geam,
M-apuc si tai copacul".
Uite-asa mi-am cucerit nevasta, cu poezia; romantic in cur abil. Ma joc cu cuvintele cum te jucai tu cu tita lu'
bunic-ta, cind erai mic. Te ruga doar sa ai grija, sa nu iesi cu ea din curte, ca mor vacile de invidie cind se intorc de la pascut.
Bun, bici-curve pica, desi stiu ca ti-ar place sa biciuiesti o boarfa, pe urma s-o futi. E normal sa ai fantezii si doar sa ramai cu ele.

Bici cu SIDA si sifilis incorporat, pentru care se merita sa-ti dai viata, decit sa crapi pentru patrie

Si atunci imi zici c-ai fost la bici-bloc. Daca ghicesti ce-am vrut sa exprim cu expresia asta, cresti cu 1 punct in ochii mei. Nu-i cazul? Stiu, dupa ce termin de scris, trebuie sa ma traduc; tot am tendinta sa ma inalt, sa-mi iau zborul. Dar tu esti forta mea gravitationala care ma tintuieste la pamint, esti groapa in care-am sa intru dupa ce-o mierlesc.Singura fiinta care ma inalta, ma ia de-o aripa si ma ridica la cer, e femeia incredibila de linga mine. Ce martiriu sa adori un imposibil!
In zborul nostru impreuna, ajungem la Dumnezeu. Iar El imi spune: "Inca nu-i timpul sa ramai aici. Mai ai flori de ingrijit, si articole de scris".
Ce sa fac, pot comenta? Nu indraznesc. Nu raspunzi la dragoste si iertare, cu mirlanie.
Sa revenim, ca incep sa dau portocale la porci si nu stiu daca vor observa diferenta. Cind esti obisnuit cu laturi, te indragostesti de troaca.
Bici-bloc inseamna c-ai fost la mare, la soare, la plaja... pe terasa blocului. Cu paturica-ntr-o mina si sticluta de juma de litru in cealalta (ca ai apometre, doua chiar), te urci pe bloc si te asezi la copt.
Negru precum Cabral, lesini la 45 grade celsius. Baiat bun, Smurd aterizeaza cu elicopterul pe terasa blocului, sa te recupereze. E dificil, nu prea stie care e bitum-ul si care esti tu. Asa ca te decoperteaza cu totul, iar reconstituirea se face la spital.
Dupa ce-ti revii, faci repede 1000 de poze cu tine in slipi (aceiasi de cind erai mic), iar cu ajutorul lui
Photoshop (binecuvintat fie numele lui) pui repede in spatele tau, ca fundal, plaja Copacabana, sa arati ca tu doar in Brazilia poti face plaja. Iar de acolo ai venit extenuat, numai concediu n-a fost ala: in fiecare seara sa traga de tine amaritele alea de brazilience, care participa la carnaval. De asta la anu' ti-ai planificat, in concediul urmator, sa faci plaja in Siberia, e mai multa liniste.
In concluzie, bucurie mare pe noi ca ne-am regasit. Traiasca internetul !!

Eminescu, Martirul

--------Cititorule, deschide-ti mintea si sufletul, ai rabdare si citeste cu toata fiinta ta cum si cind ne-am pierdut IDENTITATEA !

------------------------------------------------------------------------------------------------------

Istoria oficială a vieţii lui Mihai Eminescu a impus un şablon convenabil. Conform acestuia, Eminescu ar fi fost o fiinţă labilă, neadaptată, pierdută în lumea sa de poet şi ar fi murit nebun, bolnav de sifilis şi alcoolic. Istoria sa reală este însă cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om puternic, de o luciditate excepţională, bine ancorat în realitatea socială şi mai ales politică a vremurilor zbuciumate în care a trăit, un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal şi pentru unitatea naţională, un ziarist de excepţie, un vizionar, un reformator. Eminescu a fost declarat nebun şi internat la psihiatrie într-un moment în care guvernul României urmărea să încheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renunţa la pretenţiile asupra Ardealului şi se angaja să îi anihileze pe toţi cei catalogaţi drept „naţionalişti”. Mulţi au renunţat la valorile şi principiile lor pentru a fi scoşi de pe lista proscrişilor. Eminescu nu a acceptat să facă niciun fel de compromisuri, şi de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul că plănuia să pună bazele unei organizaţii independente, aflate înafara controlului francmasoneriei, de trezire şi promovare a spiritului românesc şi de refacere a Daciei mari.

„Mai potoliţi-l pe Eminescu!”

„Mai potoliţi-l pe Eminescu!”Acesta este mesajul pe care francmasonul şi junimistul P. P. Carp îl transmitea de la Viena mentorului Junimii, francmasonul şi parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda va fi executată întocmai de cei din ţară pe 23 iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani.

Carp se afla la Viena pentru a stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi Italia), care de altfel a şi fost încheiat pe 18 (30) octombrie 1883. Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu, lămureşte în ce context a avut loc internarea forţată a lui Eminescu. „Ce voia acest tratat?”, scrie el.
„În primul rând, ca România să se orienteze politic spre Austro-Ungaria.. Cu alte cuvinte, România nu mai putea să-şi revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta ardelenilor în Ardeal. Bucureştiul era de zece ani dominat cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile românilor care erau asupriţi. Or, tratatul le interzice brusc să protesteze în Bucureşti pentru eliberarea Ardealului. Ioan Slavici este nevoit să fugă din Bucureşti în 1883. Întemeiază Tribuna în 1884. În jurul ei se organizează primele lupte pentru Ardeal. Condiţia semnării tratatului era deci amorţirea vocii pentru Ardeal în Bucureşti. „Directiva de sus” s-a reverberat în diferite moduri la nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele.”
Într-adevăr, 28 iunie 1883 este o zi în care se petrec mai multe evenimente importante. Austro-Ungaria rupe relaţiile diplomatice cu România timp de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, îi trimite regelui Carol I o telegramă prin care ameninţă România cu războiul. La Bucureşti au loc descinderi şi percheziţii simultane la sediile mai multor organizaţii care luptau pentru Ardeal, printre care şi Societatea Carpaţii, în care activa Eminescu.

Este închis ziarul L’Independance Roumaine şi directorul acestuia, Emil Galli, este expulzat din ţară . La fel şi Zamfir C. Arbore. Societatea Carpaţii este pur şi simplu desfiinţată, în urma unui raport al baronului von Mayr, agent al serviciilor secrete austro-ungare. Intimidaţi de aceste măsuri, o parte din militanţii pentru Ardeal se dezic de ideile lor şi îşi trădează confraţii, pentru a-şi salva propria piele. Printre ei se află Simţion şi Chibici, preşedinţii Societăţii Carpaţii, Ocăşeanu şi Siderescu, membri în conducerea aceleaşi societăţi, Grigore Ventura, ziarist la L’Independance Roumaine, acelaşi pe care Caragiale îl ridiculizase în personajul Rică Venturiano. În semn de obedienţă, toţi aceştia se vor implica plini de zel în acţiunea de internare forţată a lui Eminescu.

De ce era atât de incomod Eminescu?

Privită în acest context, nebunia lui Eminescu, ca şi detaliile internării sale, capătă o nouă dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau de o coincidenţă, ci de executarea comenzii trasate de la Viena : „Mai potoliţi-l pe Eminescu!”
În perioada care va urma se fac eforturi importante pentru a convinge Tripla Alianţă că situaţia din România este sub control. Regina Elisabeta, Regele Carol I, primul-ministru Brătianu, P. P. Carp şi Titu Maiorescu merg în Germania pentru a calma spiritele. Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. Stătescu şi Petre Grădişteanu merg la Viena, unde Grădişteanu îşi cere personal scuze pentru organizarea sărbătorii de la Iaşi, unde fusese dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare şi fusese citită poezia manifest a lui Eminescu, Doina.

Prea mare pentru o natie atit de mica si meschina

Judecând după măsurile luate împotriva lui, Eminescu era cel mai incomod. Spre deosebire de ceilalţi, el nu putea fi convins cu niciun chip să renunţe la ideile şi principiile sale. Eminescu era membru activ în mai multe organizaţii care luptau pentru drepturile românilor din Ardeal: Românismul (care respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul, România Jună, Societatea Carpaţii, din care făcea parte şi Slavici. Cu astfel de preocupări, nu este de mirare că era constant urmărit atât de poliţia şi serviciile secrete româneşti, cât şi de cele austro-ungare. În anturajul său erau infiltraţi mai mulţi informatori, printre care se număra şi Ocăşanu de la Societatea Carpaţii.

La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr îi trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale austro-ungare, o notă informativă în care arăta: „Societatea Carpaţii a ţinut în 4 ale lunii în curs, o întrunire publică cu un sens secret. Dintr-o sursă sigură, am fost informat despre această întrunire [n.n după toate probabilităţile sursa era chiar Titu Maiorescu]. S-a stabilit că lupta împotriva Austro-Ungariei să fie continuată. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţionalitate română, care frecventează instituţiile de învăţământ din România pentru a se instrui, să fie puşi să acţioneze în timpul vacanţei în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcţia unei Dacii Mari.”
Această notă a dus în final la desfiinţarea Societăţii Carpaţi.
Activitatea sa ca jurnalist îl făcea cu atât mai periculos, cu cât avea şi pârghiile necesare pentru a acţiona: ideile sale erau exprimate în mod magistral într-un ziar, Timpul, pe care îl transformase în cotidian naţional.

În această publicaţie demascase corupţia politicienilor români şi grasele comisioane pe care aceştia le încasaseră din concesionarea căilor ferate. Scrisese despre condiţionările umilitoare impuse României de puterile europene, în schimbul recunoaşterii Independenţei. În 1880 declanşase o incitantă campanie de presă privind „chestiunea dunăreană”, problemă sensibilă pentru marile puteri europene. Participase activ la Iaşi la inaugurarea statuii lui Ştefan cel Mare şi citise acolo în faţa mulţumii poezia manifest Doina.
Acest eveniment naţional deranjase foarte mult puterile occidentale. În sfârşit, chiar în dimineaţa zile în care avea să fie dus cu forţa la balamuc, apăruse în Timpul un alt articol. Intitulat „Pentru libertatea presei şi a jurnalistului”, acesta era un protest la adresa încălcării dreptului la liberă exprimare şi demasca măsurile represive luate de guvernul Brătianu împotriva jurnalistului Emil Galli.

Titu Maiorescu pregătise internarea lui Eminescu încă de la primele ore ale dimineţii

Varianta cea mai des vehiculată despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este următoarea: În dimineaţa acelei zile, Eminescu s-ar fi trezit cu noaptea în cap şi lovit de nebunie ar fi început să se certe cu soţia lui Slavici, la care locuia în gazdă, Ecaterina Szöke Magyarosy. Aceasta îi trimite la orele şase dimineaţa un bilet lui Maiorescu, cerându-i să o scape de Eminescu.

Maiorescu ia o măsură de excepţie – în loc să meargă direct la Slavici acasă, pentru a o salva pe soţia acestuia de „nebun”, se duce împreună cu Constantin Simţion, preşedintele Societăţii Carpaţi, la spitalul doctorului Şuţu şi, pentru suma de 300 de lei, aranjează internarea imediată a lui Eminescu. A doua ciudăţenie, Maiorescu, bazându-se exclusiv pe spusele acestei femei, cere direct internarea, şi nu examinarea lui Eminescu de către doctorul Şuţu, aşa cum ar fi fost firesc.

Întors acasă, se pomeneşte însă cu Eminescu, care avea cu el un exemplar din ziarul Timpul, în care tocmai îi apăruse articolul despre Emile Galli. Maiorescu nu-l întreabă nimic despre incidentul de dimineaţă cu doamna Slavici (presupunând că acesta ar fi avut într-adevăr loc). Îl trimite însă la sediul Societăţii Carpaţi , undePoliţia făcea percheziţie, pentru a se întâlni chipurile cu Simţion, complicele său la internare.

„Numai, de s-ar face asta fără greutate” scrie Maiorescu în jurnalul său în dimineaţa zilei de 28 iunie 1883, după ce petrecuse o noapte de nesomn, sub apăsarea a ceea ce ştia că va face a doua zi. Nu se va face însă „fără greutate”, aşa cum îşi dorea Maiorescu, căci Eminescu îşi schimbă traseul. Nu se duce la Societatea Carpaţii , unde totul s-ar fi făcut fără martori, ci la Capşa. La acea vreme Capşa nu era doar un local de lux, ci şi sediul Ambasadei SUA şi reşedinţa mai multor ambasadori occidentali. Eminescu se duce la Capşa în speranţa de a semnala abuzurile guvernului acestor diplomaţi şi în special ambasadorului SUA, Eugene Schuyler, pe care îl cunoştea personal şi care era un fervent apărător al drepturilor omului. Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoiţi să îşi schimbe planul.

Scena cu pistolul relatată de Grigore Ventura – o nouă înscenare

La Capşa, Eminescu este abordat de Grigore Ventura . Aici, conform declaraţiilor lui Ventura , Eminescu ar fi început să ţină un discurs „politico-socialo-naţional” înfierbântat, ar fi scos un pistol, ar fi ameninţat-o pe soţia patronului şi ar fi strigat „la toate aceste nu-i decât un leac. Să îl împuşc pe rege!”. Semne clare de nebunie! Ventura , în loc să îl calmeze, îi ţine isonul şi îi propune să meargă împreună la palatul Cotroceni.. Ajunşi acolo află că Regele nu este în Bucureşti.. Pe drumul de întoarcere, Ventura îl duce pe Eminescu la băile publice Mitraşevski, îl lasă într-una din camere şi apoi alertează Poliţia că un nebun s-a închis în baia publică. Îi cheamă la faţa locului pe alţi doi membri ai Societăţii Carpaţi, Siderescu şi Ocăşanu. Ca un făcut, cei doi au cu ei o cămaşă de forţă.. Intră în baie, îl imobilizează pe Eminescu şi spre orele 19 îl duc la stabilimentul Şuţu, unde avea deja rezervat un loc de cu noaptea în cap.

Scena cu pistolul de la Capşa şi declaraţia lui Eminescu că îl va omorî pe Rege sunt piesele de rezistenţă ale tezei nebuniei sale. Ele sunt relatate însă doar de o singură persoană, Grigore Ventura, care va povesti acest episod în stânga şi dreapta, dar va ezita să scrie totuşi despre el, deşi era ziarist. Scena va fi consemnată de-abia în octombrie 1911 de Al. Ciurcu într-un articol apărut în Adevărul, „Eminescu, din amintirile mele”.

Povestea lui Grigore Ventura nu stă însă deloc în picioare din mai multe motive. În primul rând, Ventura susţine că a asistat la toate evenimentele din acea zi. Fiind principalul martor, ar fi trebuit să apară în procesul verbal încheiat de Poliţie, ori numele său nu apare deloc. Ventura susţine că el este cel care a alertat Poliţia, ori în procesul verbal este consemnat că poliţia a fost sesizată de domnii Ocăşeanu şi Siderescu. Aceştia dau însă detalii pe care nu aveau cum să le cunoască, întrucât nu fuseseră prezenţi la faţa locului. Ceea ce arată că cineva îi informase. Acesta nu poate fi decât Ventura, care a avut rolul de a-l intercepta pe Eminescu şi a face în aşa fel încât acesta să poată fi luat pe sus dintr-un loc izolat şi dus la psihiatrie, în condiţiile în care primul plan imaginat de Maiorescu căzuse. Ventura a imaginat apoi şi a răspândit povestea cu pistolul pentru a crea impresia că Eminescu era nebun şi a justifica astfel internarea.

Celălalt martor al acestei scene, doamna Vautier, soţia patronului de la Capşa, despre care Ventura spune că a fost persoana ameninţată cu pistolul de Eminescu, nu menţionează în memoriile sale publicate la Paris în 1909, absolut nimic despre această scenă, care, dacă ar fi avut loc, ar fi trebuit să o fi marcat profund. Eminescu declară că vrea să îl împuşte pe Rege, ori era puţin probabil ca el, în calitate de ziarist să nu ştie că Regele era plecat de câteva zile la Sinaia.

În procesul verbal întocmit de Poliţie nu se aminteşte nimic de vreo armă, ci doar că „Eminescu a venit singur la Băile Mitraşevschi , şi fiind atins de alienaţie mintală s-a încuiat singur pe dinăuntru şi a refuzat să deschidă”. La locul faptei ajung, Simţion, Siderescu si Ocăşeanu de la Societatea Carpaţii , care aveau încă de dimineaţă misiune de la Maiorescu să îl ducă la casa de nebuni a doctorului Şuţu. Aceştia intră în baia unde Eminescu se află în apă, dezbrăcat. Eminescu le cere să iasă. Îl imobilizează şi îi pun cămaşa de forţă. Între timp Poliţia îi perchiziţionează locuinţa, îi ridică bunurile, îi umblă prin hârtii şi manuscrise, sperând să descopere ceva compromiţător. Totul se petrece cu complicitatea soţiei lui Slavici. Poliţia nu va deschide o anchetă, aşa cum proceda de obicei şi cerea legea. Omiterea lui Ventura din procesul verbal al Poliţiei nu este întâmplătoare. Varianta că Eminescu a venit singur şi s-a închis în baie era mai credibilă pentru teza nebuniei, decât cea în care era adus de Ventura şi care ar fi putut atrage suspiciuni.

Omorât lent prin otrăvire cu mercur

De la Băile Mitraşevschi Eminescu este dus direct în stabilimentul doctorului Şuţu, unde tratamentul aplicat îl transformă într-o legumă. Niciun alt bolnav nu mai este acceptat pentru internare în acea perioadă, chipurile pentru a nu-i deranja liniştea lui Eminescu,

Fiica lui Titu Maiorescu, Livia, îi scrie lui I.. E. Torouţiu despre modul în care era tratat Eminescu la Şuţu în următorii termeni: „Aş vrea să vă spun că toţi domnii care cercetează mintea lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi à 14 heures” (caută miezul zilei la ora 14).

În noiembrie 1883, la insistenţele unor prieteni, printre care Emilia Humpel, Eminescu este transferat într-un sanatoriu din Viena. Titu Maiorescu, care ştia cel mai bine că Eminescu nu este nebun şi medicii din Viena îşi vor da uşor seama de aceasta, se opune la început vehement. În cele din urmă cedează, gândindu-se că este mult mai important să îl ţină pe Eminescu departe de ţară.
Eminescu ştia foarte bine ce i se înscenase şi odată reîntors în ţară a făcut chiar eforturi pentru o campanie de presă în favoarea sa. Privit însă ca un nebun, nimeni nu i-a acordat dreptul la replică. Într-o scrisoare adresată în ianuarie 1887 lui Gheorghe Panu el scrie: „S-a răspândit prin ziare ştirea că aş fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt răspândite poate cu rea credinţă, încât şi dl. C. Mille, într-unul din articolele sale, a găsit motiv de-a vorbi de boala mea pretinsă. Te rog a spune tuturor că se află în deplină eroare şi că afară de suferinţa mea de picioare, nu am absolut nimic . Un mic dementi (dezminţire) în organul (ziarul) dumitale n-ar strica..”

Timp de mai bine de o lună, medicii austrieci nu reuşesc să îşi dea seama deloc de ce boală suferă Eminescu. În decembrie, îl declară sănătos şi recomandă externarea. Nimeni nu are însă interesul să îl readucă în ţară , cu atât mai puţin Maiorescu. Medicul austriac, Obersteiner, îi cere în repetate rânduri să îl scoată pe Eminescu din spital, unde nu-şi are locul printre bolnavii psihic. Fişele de observaţie medicală din timpul şederii în sanatoriul austriac dispar într-un mod misterios, pentru a nu distruge mitul nebuniei lui Eminescu.

Tot Maiorescu aranjează ca Eminescu să plece în Italia, sub atenta supraveghere a unui om de încredere, chipurile „pentru a se reface”. La întoarcerea din Italia, Eminescu vrea să vină la Bucureşti, dar Maiorescu face tot posibilul să îl ţină departe de capitală.. Toate munca sa, cărţile, notele de lectură, manuscrisele se află la Bucureşti, la Maiorescu… Prin intermediul diverşilor prieteni, Eminescu îi cere în mod repetat acestuia să îi înapoieze „lada cu cărţi”, fără de care ar fi trebuit să îşi reia toată munca de la zero.. Maiorescu este de neînduplecat.

Cum nu se cuminţeşte, este trimis tot cu forţa la ospiciul de pe lângă Mânăstirea Neamţ. Eminescu, pe deplin lucid, i se plânge lui Gheorghe Bojeicu de la Cernăuţi, că a fost „internat ca alienat, deşi nu fusese”. Este sechestrat la Neamţ din noiembrie 1886 până în aprilie 1887. Gardienii aruncă pe el găleţi de apă rece şi îl bat, inclusiv peste cap,  cu funia udă pentru a-l „calma”. Încearcă să fugă de mai multe ori şi în cele din urmă reuşeşte să obţină o mutare la Iaşi , sub îngrijirea doctorului Iszac.

Acesta este cel care îi va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: „sifilis congenital matern cu paralizie generală progresivă”. Diagnosticul conţinea însă un mesaj important: Eminescu trebuia să fie paralizat, Eminescu trebuia să fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica în ziarele vremii. Asasinarea civilă a lui Eminescu din 1883 va fi completată de experimentele doctorului Iszac, care visa să scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care să intre în analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale ale vremii, care arătau că mercurul este toxic şi total contraindicat în tratarea sifilisului, doctorul Iszac îi va administra doze uriaşe de mercur, de 4 până la 7 grame .

Un alt psihiatru din Bucureşti, Panait Zosin, care nu îl consultase vreodată pe Eminescu şi cunoştea cazul doar din corespondenţa cu sora lui, Harieta, preia diagnosticul lui Iszac şi chiar îl completează cu următoarele reflecţii: „ca psihopat ereditar, el ar fi petrecut încă nopţi albe, ar fi făcut orgii, ar fi mistuit narcotice şi excitante (n.n. în condiţiile în care se ştie că Eminescu era un adversar declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic şi sifilitic, el a ajuns să aibe perioade de furie, de inconştienţă, de prozaică întunecare a activităţii psihice.. ”

De-abia în 1888, Veronica Micle reuşeşte să îl smulgă din mâinile doctorului Iszac şi să îl aducă în sfârşit la Bucureşti. Aici reîncepe să publice, şi în urma unui articol împotriva guvernului, apărut în România liberă, este internat cu forţa tot la dr.. Şuţu, unde va şi muri.

La moartea sa, produsă din câte s-a spus, de o lovitură la cap cu o piatră (asta dupa ce a fost impuscat in cap), celebrul doctor G. Marinescu nu realizează după autopsie, analiza microscopică a creierului, care ar fi dovedit că Eminescu nu suferea de sifilis. După o examinare superficială, aruncă pur şi simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe motiv că intrase în putrefacţie (adevaratul motiv, in urma examinarii creierului ar fi fost nevoiti sa consemneze urma de glont). Este totuşi nevoit să consemneze că a fost frapat de mărimea acestui creier ( avea 1.495 de grame, exact ca si al poetului Schiller). Pe actul său de deces, nu apare semnătura niciunui prieten sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi martori analfabeţi din personalul spitalului.

Societatea Matei Basarab, spiritul naţional şi francmasoneria

Eminescu a fost etichetat drept nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la adresa regelui, reacţionar, paseist, antisemit, xenofob, naţionalist şovin etc. De ce toate aceste apelative? De ce publicistica lui a fost mereu trecută sub tăcere, interzisă, cenzurată? De ce în memoria românilor Eminescu a fost impus doar ca poet, în timp ce principala sa activitate a fost cea de ziarist? Din cele 16 volume ale Operei sale, editate sub îngrijirea lui Perpessicius după manuscrisele originale, cinci conţin poezii şi altele cinci, articolele publicate de el în perioada 1870-1883 şi 1888-1889.. Deşi majoritatea articolelor au fost scrise înainte de aşa-zisa declanşare a nebuniei, mulţi susţin şi astăzi că ele nu merită să fie citite, întrucât „sunt rodul unei minţi atacate de boală, în căutarea unei bucăţi de pâine”.

„Eminescu n-a ajuns să marcheze politica naţională, deşi este întemeietorul doctrinei naţionale moderne” scrie Theodor Codreanu în „Dubla sacrificare a lui Eminescu”. „Dimpotrivă, opera sa a fost cu grijă separată de structurile de profunzime ale politicii naţionale, opera lui publicistică fiind interzisă total, după al doilea război mondial. Efectele sunt vizibile şi astăzi. Aşa-zisul cult Eminescu este o dimensiune ad-hoc confecţionată, pentru a preveni şi a face ineficient un veritabil cult Eminescu. Prin numita diversiune se creează impresia (pe care cei naivi o iau ca atare) că eminescianismul este un element nefast, inamicul public numărul unul al democraţiei şi al statului român. Neîntâmplător, Gh.. Grigurcu, unul din mercenarii curentului antieminescian asimila cultul pentru poetul naţional cu acela al lui Ceauşescu. În realitate, statul român nu a atins niciodată exigenţele lui Eminescu, fiindcă nici nu şi-a propus aceasta vreodată, deşi marii gânditori au pledat statornic pentru asimilarea organică a eminescianismului ca temei al fiinţei noastre naţionale. ”

Au existat tentative ca Eminescu să fie înrolat în masonerie. Fără succes.. Eminescu lucra însă la crearea unei organizaţii româneşti şi pro-româneşti, numită Societatea Matei Basarab şi aflată în afara controlului şi influenţelor francmasoneriei, care masonerie se afla şi atunci în slujba unor interese supranaţionale.
„O organizare între români”, scria el. „Pretutindea oameni care să ţie registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat şi lăudat pentru ca să devie bun. Să se simtă că Societatea Matei Basarab reprezintă o putere enormă. Ţinta? Unirea tuturor românilor, emanciparea economică şi intelectuală a întregului popor românesc.”

Încă din 1874, el îi scria lui Maiorescu că „aprofundarea studiului filozofilor germani m-a făcut să mă orientez către elaborarea unei filosofii practice, vizând scoaterea României din subistorie. Interesul practic pentru patria noastră ar consta cred în înlăturarea oricărei îndreptăţiri pentru importul necritic de instituţii străine.”

Eminescu nu renunţase la acest plan nici în ultimii săi ani. Alexandru Vlahuţă povestea cum, vizitându-l la sanatoriul doctorului Şuţu, Eminescu i-a povestit „despre un plan al lui de reorganizare socială, la care se gândeşte de mult, o lucrare colosală.”

Gheorghe Panu povesteşte în „Amintiri de la Junimea” de un sfat pe care Eminescu i l-a dat: „Panule, ştii tu că în lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui…. Tot, tot este un şir neîntrerupt de martiri.”    Eminescu a fost unul dintre ei.

„Or să vie pe-a ta urmă în convoiu de ‘nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare . . .
Iar deasupra tuturora va vorbi vr-un mititel,
Nu slăvindu-te pe tine . .. . lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă.
Ba să vezi. . . posteritatea este încă şi mai dreaptă.
Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subţire
Care s-o ‘ncerca s-arate că n-ai fost vr-un lucru mare,
C-ai fost om cum sunt şi dânşii. . . Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Şi prostatecele nări
Şi le umflă orişicine în savante adunări
Când de tine se vorbeşte. S-a ‘nţeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude ‘n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege . . .
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale —
Astea toate te apropie de dânşii. . . Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.”
(Mihai Eminescu, Scrisoarea I, 1881)

-----------------------------------------------------------

Multumesc pentru timpul acordat, te poti intoarce la berea, micii si manelele tale.

Voi fi la capatiiul tau cu luminarea aprinsa, cind vei crapa si disparea, Natie !

De ce-l iubesc pe Hitler- partea 2

Autor: tashu

Romul ; sau romulanul ; sau rromul ; ori asiaindianul ; sau etnic colorat . Oricum, numai tigan nu. Pentru ca este o jignire, un termen peiorativ. Noua boarfa penala care raspunde la numele de Academia romana (sau rromina) considera cuvintele ca : tigan, jidan, drept insulte.

Adica esti si tu cu gagica intr-un parc, si-o conduci ca un gentleman intr-un boschet, sa-i tragi una mica ; taman atunci apare o balaoachesa cu nelipsitul puradel din brate, care-ti spune : « hai boierule, da un ban lu’ asta micu al meu , ca sa se scoale ala micu’ al tau si sa-i aduci o mare bucurie lu’ gagica asta a matale « . Iar tu nu poti sa-i spui : « Dispari, cioara borata », ca ii terfelesti demnitatea.

Nu poti sa-i spui ca pute, pentru ca e discriminata. Pute pentru ca nu-i asiguri casa, cu apa calda, sapun (si funie, ca bonus de la mine).

Fura, pentru ca nu-i asiguri un loc de munca demn, odihnitor si bine platit . Baga cutitul in tine pentru ca nu suporta privirile tale ironice si pline de dispret. Taie cu sabia o asistenta sau un medic, la spital, pentru ca au fost incapabili sa-l salveze pe garoiul lor iubit, feliat de clanul rival.

Ei nu sint putori, lenesi, doar filosofi carora le place sa mediteze.

Sint analfabeti, e adevarat, dar la fel ca si romanii cu studii superioare, care ies pe banda rulanta ; e diferenta doar de-o hartie.

Garoi crestin, care respecta poruncile Domnului, in special cea: "Sa nu furi"

Violeaza, dar pentru ca-s prea plini de dragoste, ei iubesc femeia si vor sa-i arate cit o apreciaza .

Antonescu- Maresalul, nu pacaliciul asta bolnav ajuns presedintele romanilor- a deportat citeva zeci de mii de CIOROI, spre Rasarit, Siberia, unde-i cald si bine . Ghici ce erau garoii respectivi ? Hoti, criminali, violatori, fosti puscariasi, persoane care nu aveau casa si loc de munca, reprezentind pericol pentru comunitatile de romani .

Acum nu mai poti face sapun din ei, ca sar ONG-urile (aceleasi care pupa-n cur si cainii maidanezi), ONU, drepturile omului, aparatorii democratiei .

Acum, daca-l prinzi in casa, la ciordit, nu poti sa pui mina pe bardita si sa faci snitel din el. E vina ta ca nu te-ai asigurat, ca n-ai sisteme de alarma, si gratii la geamuri. Nu poti sa-i rupi oasele, incearca sa fii amabil, diplomat, roaga-l sa se predea politiei, si fa-i o cafea in timp ce-o asteptati impreuna.

Daca-l prinzi calare de nevasta-ta, asteapta rabdator sa se slobozeasca, pregateste-i o baie fierbinte (cu acid sulfuric), sa se relaxeze. Nu poti sa-i tai jegurile alea de coaie, sa i le bagi pe git, pentru ca nu e conform cu rezolutia pulii mele, numarul paispe, capitolul « Drepturile si stingurile  croncobaurilor ».

Pentru toti muistii care-i pupa in curul ala rapanos : v-as aduce ca vecini, numai TIGANI, de aia borati, care fac foc in fata blocului, se caca in scara, si au douaj’ de maidanezi pe linga ei. Cum petrec in fiecare seara, si urla manelele la maxim, iar voi, intelegatori, toleranti, sa beliti ochii pe tavan toata noaptea, numarind pina la 25 de milioane, de 3 ori. Iar daca stati la casa, mai bine : sa vedeti cum va dispare vaca, porcul din cotet sa hraneasca guritele flaminde ale copilasilor lor, iar inaripatele din curtea voastra sa se infrateasca si reintregeasca cu inaripatele intunecate de peste gard.

Ce cauta prapaditul ala de roman, cu bordeiul lui, intre palatele faraonilor?
Pirando, da repede un telefon, fah, si spune-mi in ce camera esti, la a cita intrare. Ca iar ma apuca miezul noptii pina ajung in turnulet, sa ascultam manele sub clar de luna

Au existat cazuri in care localnici din Cehia, Romania, Bulgaria , satui de secaturile astea, le-au dat foc la cotete si i-au linsat. E usor sa stai in spatele unui monitor, sa ridici un degetel anemic, precum gindirea ta, si sa ma acuzi de rasism.

« Sa-i integram », spui tu .

« In crematoriu », spun eu ; e combustibil ieftin. Sint pentru centrale termice de apartament, alimentate cu garoi, cu tiganci grase si tiganoi burtosi. Iar vara, sa le oferim romanilor asistati social, puradei de lapte la protap, gratar sau ceaun. Ia vino, mama omida paroasa a dudului si ghiceste in teava asta de mitraliera, in care ochi te va nimeri ?

Evazionistul Minune, ia baga un « Ooooof, viata ta, inima ta », si pe urma sa te vad spinzurat de scaunul de la gradinita, incercind sa atingi podeaua cu degetelele de la picioruse.

Auzi, ei fac afaceri cu feroase si neferoase ; laptop-ul meu unde era incadrat ? Idealul oricarui pui de garoi este sa ajunga « Combinator » cind va creste. Adica mai smecher decit Terminator .

Mein Fuhrer, ai fost un vizionar ! Incep sa te regrete din ce in ce mai multi . Europa s-a tiganizat, « arabizat », « cioroizat ». Devenim minoritari, fara vlaga, pe cale de disparitie.

O blonda cu ochi albastri naste deloc sau doar un pui de arian, in timp ce o cioara fata 8-10 cioroi, o arapnica se multumeste cu 3-5 bucati, iar o negroteie slobozeste pe toboganul pizdei 6-8 pui de maimuta . Stiti care e prima lor grija, la toate putorile astea ? Sa vina la spital sa li se desfunde trompele uterine, sa poata fata in voie, fara numar. Iar tu ca medic, in sinea ta, ti-ai dori sa le infunzi cu totul in ciment, nu doar trompele.

99% din ele sint analfabete. Total. Statistic vorbind, asta e realitate, nu poveste.

Acesta e inceputul sfirsitului. Esti prizonierul Sistemului, gicule! Impotentii astia taiati imprejurul preputului si cu cipilica pe cap ne fut cu drepturile animalelor, ale homosexualilor, drepturile detinutilor, drepturile minoritatilor de a fute majoritatile, drepturile copilului de a-si regula parintii. Ne fut cu organe si organisme internationale de urmarire , cu democratia asta bolnava care timpeste si saraceste, cu hotariri si rezolutii ce trebuie aplicate, ca sa te incadrezi frumos la locul tau, in turma.

In timpul asta tu stai si urmaresti fascinat telenovele cu tigani, asculti extaziat manele, revelioanele sint traite in spirit tiganesc (doar stiu sa se distreze atit de frumos), si esti condus de tigani analfabeti care sint primari si parlamentari .

Cauti disperat linia de sosire ? E aici, pe fundul prapastiei ! Hai, mai ai un pic !

De ce-l iubesc pe Hitler- partea 1

TOP CEI MAI BOGAȚI ȚIGANI DIN ROMÂNIA

1. Ionelaș Cârpaci din Timișoara este cel mai bogat țigan din România, cu o avere estimată la 13 milioane de euro. Totodată, este semianalfabet, având doar patru clase, după cum a mărturisit chiar el. Clanurile din Timișoara sunt cele mai avute din toată țara și, spre deosebire de alte familii care se ocupă de comerțul cu fier vechi sau de cerșetorie în străinătate, clanurile din vestul României și-au făcut banii din afaceri imobiliare ilegale.

Împopoțonat bine cu aur (brățară, lanț și ghiul), Ionelaș Cârpaci poate fi văzut mai mereu pe la terasele din centrul Timișoarei în timp ce vorbește la telefonul mobil, punând la cale noi șmecherii. Mai nou, interlopul și-a schimbat numele în Ionel Sandner.
Oricum l-ar chema, Cârpaci se află în fruntea unui clan de țigani de mătase care, în ultimii ani, au pus mâna pe clădiri și terenuri în valoare de milioane de euro, aflate în centrul istoric al Timișoarei. Clanul Cârpaci a reușit să își desfășoare afacerile în liniște datorită legăturilor sale cu procurori, judecători, notari și oameni din poliție.
Rețeta pusă la cale de Cârpaci pentru a se îmbogăți era simplă. El cumpăra cel mai ieftin apartament dintr-o vilă și apoi băga înăuntru o familie săracă de țigani care le făcea viața un chin celorlalți locatari, determinându-i să se mute și să-și vândă apartamentele la prețuri derizorii. O altă metodă a fost să păcălească o serie de bătrâni să-i vândă apartamente de 200.000 de euro pe 3.000 de euro. Vilele interbelice ridicate în cea mai selectă zonă a orașului au intrat pe mâna mafioților. În plus, Cârpaci a falsificat acte pentru a se da drept proprietarul unor terenuri evaluate la 500.000 de euro care erau ale Primăriei Timișoara, iar apoi le-a vândut unei firme.
Alături de amanta sa Mirela Stanca, Ionelaș Cârpaci a mai pus la cale o escrocherie, susținând că a avut de suferit pe timpul comuniștilor și că are de recuperat de la statul român foarte mult aur care îi fusese confiscat. Așa i s-a restituit cantitatea fabuloasă de 27 de kilograme de aur (în valoare de peste un milion de euro). Însă procurorii spun că restituirea s-a făcut ilegal.
Cârpaci a pus mâna și pe o parte din Centrul Cultural Francez de pe Bulevardul C.D. Loga din Timișoara, falsificând semnătura unuia dintre cei trei moștenitori legali ai clădirii. Unele imobile intrate ilegal în proprietatea sa sunt monumente istorice (ca de exemplu casa primului florar imperial austriac din Banat).
În afară de terenuri și o mulțime de vile și clădiri de patrimoniu, Cârpaci este și proprietar de cavouri într-un cimitir din Timișoara. Cu gresie, marmură, turnulețe și termopane, canapele, fotolii și televizoare, un astfel de mini-palat funerar costă în jur de 11.000 de euro.
La ora actuală, Ionelaș Cârpaci este cercetat penal în mai multe dosare pentru fals, uz de fals,  dar se află în libertate în Timișoara, neavând însă voie să părăsească orașul. De un an de zile procesul se tot amână.
Ionelaş a negat toate acuzațiile spunând că nu putea face el toate acele ilegalități deoarece abia poate să citească: „S-a găsit vinovatul în persoana mea, un om cu patru clase, care nu aş reuşi nici să citesc aceste dispoziţii, dar să le falsific? Eu sunt singurul din aşa zisul grup care sunt semianalfabet şi care sub nicio formă nu puteam nici falsifica dispoziţiile respective şi nici contribui la acestea. E clar că au fost falsificate de personal din Primăria Timişoara, singurii care dispun de ştampile, de terminologie şi mai ales care ştiu terenuri nerevendicate ori care nu mai au foşti proprietari”.

2. Lucia Seifert (56 de ani) şi soțul ei, Petru Jurj, dețin o avere estimată la 11 milioane de euro, bani care provin tot din afaceri imobiliare ilegale desfășurate în Timișoara. Cuplul este stăpân peste multe clădiri istorice, cu o arhitectură frumoasă, din centrul orașului. De asemenea, ei dețin un palat țigănesc pe care și l-au construit sub forma unui hotel. Această clădire este cea mai valoroasă, fiind estimată la peste 3 milioane de euro. Țiganii au și un apartament enorm în centrul Timișoarei, deasupra magazinului Materna, aflat lângă Opera din Timișoara, și un alt palat în construcție în zona Modern.
În noiembrie 2009, cei doi au fugit din sala de judecată de la Curtea de Apel Timișoara exact înainte ca magistrații să emită mandate de arestare pe numele lor. Mafioții au plecat în Germania, acolo unde își au domiciliul.
Cuplul de țigani a pus mâna pe o clădire ce valora 1,3 milioane de euro, însă au plătit pe ea doar 600.000 de euro, păcălindu-i pe proprietari că le vor da și restul de bani. Doar că banii nu au mai ajuns niciodată la păgubiți. Din contră, țiganii s-au intabulat rapid la Cartea Funciară și apoi i-au terorizat pe oamenii din casă, în speranța de a-i face să plece: le-au tăiat curentul, apa și gazele. Tot așa l-au păcălit pe un bătrân din Timișoara: după ce l-au terorizat ani în șir, spărgându-i magazinul sau intrând să construiască în curtea lui, țiganii l-au convins să le vândă casa. I-au spus că îi dau pe ea 110.000 de euro, dar i-au dat doar 33.000.
Seifert și Jurj sunt cercetaţi penal și pentru comiterea a zeci de infracţiuni pe teritoriul Germaniei, unde au fost plecaţi în repetate rânduri începând cu anul 1990 (escrocherie, declarații false în justiție, furt prin violență, loviri și răniri periculoase, deturnare, violare de domiciliu, fals în documente, extorcare calificată cu luare de ostatici în Munchen, conducere fără permis).
Au fost dați în urmărire internațională de Curtea de Apel Timișoara. Dar în martie magistrații Tribunalului Timiș i-au achitat pe țigani, iar în iunie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să anuleze mandatele de urmărire emise pe numele lor.

Cel mai bogat țigan din Moldova

3. Cu o avere de 7 milioane de euro, bulibașa Ferdinand Stănescu din comuna Grajduri, județul Iași, este cel mai bogat țigan din Moldova. Averea lui constă în palate, mașini luxoase (mai ales Mercedes, BMW, SUV-uri) și, bineînțeles, foarte mult aur. În palatele sale găsești tot ce vrei și ce nu vrei: băi cu jacuzzi, porți de lemn în stil maramureșean, trofee de vânătoare agățate pe pereți și camere în care ai putea să întorci o limuzină, de 18X16 metri.

Ferdinand Stănescu are patru copii: un băiat (Nicușor Stănesu) și trei fete (Lăcrămioara, Mărioara și Anișoara). Chiar la începutul lunii octombrie el și-a măritat fata cea mică, Anișoara, pentru care a organizat o petrecere fabuloasă, cu 500 de invitați. Mireasa a avut o zestre impresionantă, de câteva sute de galbeni (dintre care 50 atârnați pe rochie), plus covoare, haine, mobilă și electrocasnice. Tinerii însurăţei au primit pe post de cadou de nuntă zeci de kilograme de bijuterii, două maşini şi o casă. În luna de miere, ei au plecat în Dubai.
Bulibașa susține că averea și-a făcut cinstit, din comerț: “Comerț cu orice, import-export se cheamă, luăm ceva, vindem mai departe, numai bani să iasă”, a povestit Stănescu. Se pare că originea bogăției sale se plasează undeva în anii ’90, când a cumpărat tablă și fier de la Sidex Galați și le-a vândut mult mai scump (inclusiv Armatei). Afacerea cu tablă a mers până prin 1998, când statul și-a dat seama că pierde foarte mult dacă mai întâi vinde ieftin, iar apoi tot el cumpără scump.
Așa că Stănescu s-a reprofilat pe comerț cu alte tipuri de bunuri. Acum, prin firma sa SC Fery Boss SRL, el face negoț cu utilaje grele. Cumpără utilaje din România, le recondiționează la Cluj și le vinde peeste graniță mai scump, însă totodată la un preț mult mai mic decât un utilaj nou.

4. Silvian Ilie Filoti, cunoscut sub numele de “Fulguță”, este bulibașa romilor din cartierul Fața Luncii din Craiova, Dolj, unde deține o vilă impunătoare. Cu o avere de 6,3 milioane de euro, Fulguță este cel mai bogat țigan din Oltenia. Totodată, el este preşedintele al Comunităţii Etniei Romilor din Craiova.

El a moştenit şefia peste cartierul Fața Luncii de la tatăl său, “Fulgeran”, care în tinereţe era cel mai de temut dintre ţiganii din Oltenia.
Ca mulți alți bogați din lista noastră, și Fulguță și-a dobândit averea într-un mod dubios. În anul 2005, numele său a apărut într-un dosar în care mai mulți craioveni erau acuzați de spălare de bani și de faptul că au obținut returnări ilegale de TVA.
Dintr-o notă oficială trimisă de Ioan Rus în anul 2002 (pe atunci ministru de Interne din partea PSD) deputatului PSD Nicolae Vasilescu (acesta din urmă solicitase informații despre acțiunile ilegale desfășurate de țiganii din Craiova) reiese că Fulguță a făcut pușcărie și că o mare parte a averii sale a obținut-o prin cămătărie:
„Unii membri ai clanului (Fulguță-n.r.) au acumulat averi mari în perioada anilor 1990-1994, când au desfășurat activități de cămătărie, acordând împrumuturi în valută și monedă românească pe un termen scurt și cu dobândă mare. În anul 1994, urmare a neachitării datoriilor de către persoanele împrumutate, membrii ai clanului au comis mai multe infracțiuni de lipsire de libertate și șantaj. În anul 1995, pentru faptele comise, patru membri ai clanului, respectiv Silvian Filoti Ilie zis “Fulguță”, Silvian Secretaru, Băscrăcea Ion zis “Felix” și  Miclescu Valentin au fost cercetați în stare de arest preventiv, judecați și condamnați la pedepse privative de libertate, între 3-5 ani de închisoare, pedepse pe care le-au executat. În cauză a fost întocmit dosarul penal nr.8747/ 1995. Deși există date că Silvian Filoti Ilie, în afara activităților comerciale ilicite practică și cămătăria, nu au fost înregistrate sesizări din care să rezulte recuperarea datoriilor prin forță”.
Aici puteți consulta documentul referitor la ilegalitățile comise de țigani în Craiova.
În 2009, Fulguță i-a făcut fiului său o nuntă de un milion de euro la restaurantul „Debarcader” din Parcul Nicolae Romanescu din Craiova. Adrian Minune a fost naș, iar Florin Salam și Sorinel Puștiu au cântat manele până dimineața. Printre invitați s-au numărat interlopi precum Nati Meir, Vadik Gigi Zavera (zis Gigioc) sau Bercea Mondialu’. Chiar dacă s-au pupat la nunți, asta nu l-a împiedicat ulterior pe Nati Meir să îi tragă o țeapă lui Fulguță, cu bani falși.

5. Toma Miuţescu din Vâlcea are o avere de 6 milioane de euro. El face parte din clanul Miuțescu, aceasta întinzându-se în mai multe județe din țară (în special în Vâlcea, Sibiu și Olt). În total, averea clanului e undeva între 10 și 15 milioane de euro. De asemenea, clanul Miuțescu l-a susținut pe împăratul Iulian Rădulescu drept lider al țiganilor, atunci când acesta s-a proclamat în 1993 „împărat al romilor de pretutindeni”.

Toma și Aurelia Miuțescu dețin un palat în cartierul Nucii din Râmnicu-Vâlcea, cu mobilă de lux, foițe de aur pe pereții interiori sau candelabre cu cristale. Familia conduce două societăţi comerciale din Vâlcea.
La începutul anului 2009, după ce totul era pus la cale pentru ca băiatul lui Toma, Dan Miuțescu, să se însoare cu Ana-Maria, fiica lui Dan Stănescu („împăratul țiganilor” de la Costești), între cele două clanuri a izbucnit un scandal monstru. Asta deși Toma cheltuise deja un miliard de lei vechi pentru petrecerea de logodnă, unde veniseră maneliști și lăutari celebri. În timp ce Stănescu a pretextat că nu mai vrea să își trimită fata la Vâlcea ca să locuiască în colonia Nucii, nedemnă pentru o fiică de rege, familia Miuțescu spune că împăratul din Costești s-a răzgândit deoarece fata lui a fugit de-acasă cu un român timp de trei zile și, drept urmare, nu mai este fecioară. Așa că ar fi anulat nunta ca să nu se facă de râs. În urma scandalului, împăratul Iulian Rădulescu i-a retras titlul lui Dan Stănescu.

6. Mihai Țiganu’ este cel mai bogat țigan din Corbeanca, județul Ilfov, având o avere de 4,3 milioane de euro. Averea și-a dobândit-o după ce ”a lucrat”, cu mulți ani în urmă, în Statele Unite ale Americii. Dincolo de aur și mașini, Mihai Țiganu are mai multe palate în Corbeanca și o vilă la Chicago.

În iulie 2009 el și-a căsătorit fiul, pe prințul Ramir, la palatul Mogoșoaie, organizându-i o nuntă cu limuzine, calești, covor roșu și cele mai alese mâncăruri: file de morun, somon, cârnăciori de mistreț sau mușchiuleț de căprioară.

7. Dan Finuțu din comuna Buzescu, județul Teleorman, se mândrește cu o avere de 4 milioane de euro. Dan Finuțu a devenit celebru după ce și-a ridicat în Buzescu o vilă care copiază întocmai clădirea Judecătoriei din Caracal. Pe fațadă, acolo unde pe clădirea originală scria „Judecătorie”, țiganul a scris „Dan Finuțu 2003”. Se spune că Dan Finuțu și-a ridicat vila după ce instanța din Caracal a fost singura care l-a condamnat, cu mai mulți ani în urmă. Drept urmare, Dan Finuţu s-a lăudat în fața judecătorilor că-şi va face la el acasă o copie exactă a judecătoriei, în care va locui.

Dan Finuţu deţine un en-gros în Alexandria și are mai multe firme prin toată țara. La începutul lunii februarie 2011, mascații și poliția au descins la palatul lui Finuțu, unde au făcut mai multe percheziții, fără să spună exact ce anume căutau.
Dan Finuțu are legături cu interlopul Bercea Mondialu din Slatina, țiganul din Buzescu fiind naș de cununie la nunta lui Ambasador, unul dintre fiii lui Bercea.

8. Stela Mihai, șefa țiganilor din Strehaia, are o avere de 4 mililoane de euro, obținută ilegal în mare parte. Stela Mihai deține case (printre care un palat lung de sute de metri), terenuri, mașini și 12.000 de galbeni. De altfel, pasiunea sa pentru aur este cunoscută: mai mereu poartă câte două lanțuri de aur la gât, cercei uriași în urechi și inele groase pe degete. Doar la nunta nepoatei sale Stela i-a făcut cadou copilei câteva sute de bănuți de aur ce cântăreau, în total, 10 kilograme.
În toamna anului 2008, Stela Mihai a fost pusă sub urmărire penală după ce țiganca, alături de alți patru administratori de firme, a fraudat Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin cu 3 milioane de RON, într-o afacere de transport cărbune. Care a fost șmecheria? În 2007 ea a semnat un contract cu RAAN prin care se obliga să furnizeze materie primă (42.000 de tone de cărbune). Doar că în loc de cărbune energetic, Stela le-a livrat celor de la RAAN 42.000 de tone de șlam cărbunos amestecat cu pământ, producând unității un prejudiciu de peste 3 milioane de RON. Deși urmărită penal, șefa Partidei Romilor din Strehaia nu a ajuns până acum în fața vreunei instanțe.
În septembrie 2011 a ieșit la iveală că Stela, deși are mai multe vile și terenuri, are taxe și impozite neplătite de 140.000 de RON. În acte ea este proprietar doar pe o Dacie 1301, potrivit Primăriei Strehaia. Totuși, Fiscul a decis să îi pună sechestru pe palat. Acum urmează evaluarea lor și scoaterea la licitație.

9. Bercea Mondialu‘ din Slatina, Olt, are o avere estimată la 3,7 milioane de euro, realizată din afaceri necurate, cămătărie, spălare de bani și șantaj. Până să fie arestat pentru tentativă de omor, Bercea Mondialu’ a mai fost cercetat nenumărate dosare penale.

În momentul de față, Bercea Mondialu’, pe numele adevărat Sandu Anghel, se află în închisoare, fiind judecat pentru că și-a înjunghiat propriul nepot, Ionuț Anghel (zis și Mercedes). Interlopul este acuzat și de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice și evaziune fiscală.
Bercea are relații la cel mai înalt nivel, fiind prieten cu Mircea Băsescu, fratele președintelui Traian Băsescu. Mircea Băsescu a botezat-o pe nepoata interlopului, iar Sandu Anghel a participat la înmormântarea mamei președintelui. De asemenea, Bercea Mondialu’ este apărat de casa de avocatura a lui Sorin Calafuș, care l-a desemnat pe fiul său, Șerban Calafuș, să se ocupe de caz. Acesta din urmă este și avocatul lui Mircea Băsescu.
Deși este foarte bogat, banii lui Bercea nu apar pe nicăieri pe hârtie. El este acționar la două firme falimentare, dintre care una nu a raportat niciodată situația la Registrul Comerțului. Societățile sale au toate caracteristicile unor firme-fantomă, menite să acopere activități ilegale. Teoretic, firma Bercea Mondialu SRL s-ar ocupa de întreținerea și repararea autovehiculelor, iar cealaltă, Spălătorie SRL, ar fi o spălătorie de mașini.
Familia lui Sandu Anghel deține nu mai puțin de 15 imobile (dintre care 8 palate fără autorizație de construcție) în Slatina, Drăgănești și București. În timpul percheziției din această primăvară, oamenii legii au ridicat de la mama lui Bercea 200.000 de euro care nu au putut fi justificați, precum și o cantitate importantă de aur. Suma nu e cine știe ce, dacă ne gândim că în 2009 Bercea i-a făcut fiului său o nuntă de 400.000 de euro.

10. Dan Stănescu din orașul Costești din județul Argeș are o avere de 3,1 milioane de euro. În decembrie 2007, Dan Stănescu a fost proclamat „regele internațional al tuturor romilor creștini de pretutindeni” de către împăratul țiganilor Iulian Rădulescu de la Sibiu. Anterior, titlul fusese deținut de tatăl său, Ilie Badea Stănescu (zis Tortică), care a murit la finalul anului 2007.
Înainte de înmormântare, în curtea Palatului de Aramă de la Costești, Dan Stănescu a fost așezat pe tron și a primit coroana regală, în prezența primarului orașului Costești, Dan Vasile, a împăratului  Iulian Rădulescu și a Consiliului romilor de la Sibiu. Dan Stănescu și-a pus coroana de aur cu nestemate a tatălui său (ce cântărește peste un kilogram și care este acum depusă la BNR), inelul pentru închinare și rugăciune și lanțul cu cruce, dăruit în 2003 lui Ilie Badea Stănescu de Patriarhia Ortodoxă Română.
Familia lui Stănescu este foarte bogată, strămoșii săi fiind mari vătafi și conducători ai țiganilor din Craiova și din Constanța. Înaintașii săi s-au ocupat cu metalurgia, realizând cazane de țuică și sigilii pentru vagoanele de marfă. Acum, Dan Stănescu are conturi cu bani în străinătate și în țară, mai multe case și terenuri în România și peste hotare și, bineînțeles, mii de cocoșei de aur.

În 2010, Dan Stănescu și-a căsătorit fiica, Ancuța, cu Mihai Biriță, un țigan bogat din Târgi-Jiu. Regele i-a dat fetei o zestre impresionantă: bani de aur (în valoare de 300.000 de dolari), mobilă de la Paris în valoare de 300.000 de dolari, finisată cu marmură și cristale Swarovski, 300 de rochii, canapele tivite cu fir de aur, plasme, stații. În total, nunta cu 2.000 de invitați ar fi costat un milion de dolari.
Anul trecut, Palatul de Aramă a fost percheziționat de oamenii legii, Dan Stănescu fiind suspectat că a cumpărat mai multe mașini de lux furate. Și în 2011 regele țiganilor creștini a avut probleme cu legea: a fost acuzat că fură curent electric.

11. Gogu Mihuţescu din Sibiu are 3 milioane de euro. El deține firma Laromet Comsib care se ocupă de turnarea metalelor neferoase ușoare și de comerț cu fier vechi. Face parte din clanul Miuțescu, întins în județele Vâlcea și Sibiu.

12. Istrate Stănescu a fost bulibașă până de curând în comuna Ivești din județul Galați și are o avere de 2,9 milioane de euro. El s-a retras din funcția de șef al comunității și l-a lăsat pe fiul său în loc.

13. Nicolae Dumitru, fratele fostei bulibașe Tatian Dumitru din Craiova (decedat în 2008), are o avere de 2,7 milioane de euro.

14. Mihai Ilarie este șeful Partidei Romilor din Sibiu și deține o avere de 2,6 milioane de euro. Are o firmă, Bianca SRL, care se ocupă de comerț cu amănuntul.

15. Vișinel Stancu din Timișoara este tatăl infractoarei Mirela Stanca, amanta lui Ionelaș Cârpaci, cel mai bogat țigan din România. Vișinel este ceva mai sărac, având „numai” 2,3 milioane de euro. Clanul Stancu, ai cărui membri marcanți sunt acum în Germania (mulți chiar au obținut cetățenia germană), a păstrat în România câteva palate. Zilele trecute, clanul Stancu a dat socoteală agenților Interpol.

16. Nicolae Radu, zis Talianu, este un țigan bogat din Țăndărei, județul Ialomița. Talianu făcea trafic de minori, pe care îi lua din Țăndărei și îi trimitea la cerșit în Marea Britanie. Are o avere estimată la 2,3 milioane de euro.

17. Bureaţă Zaharia a prosperat în Buzescu, Teleorman, iar recent și-a mutat afacerile în Bragadiru, lângă București. Are 2,2 milioane de euro. Cu dinţii de sus îmbră­caţi în aur, mâinile pline de ghiuluri masive, salbă de lanţuri groase şi medalioane, ceas Rolex, cravată și vestă din fir de aur, Bureață a devenit cunoscut după ce s-a lăudat că a cumpărat un Hummer direct de la Ion Țiriac. Zice că s-a îmbogățit din afaceri cu „feroase și neferoase”.

18. Mihai Toma este bulibașă în Potcoava-Olt și are o avere de 2,1 milioane de euro. Are o limuzină de lux, un palat și, ca să arate că e cel mai tare din Potcoava, și-a pus în vârful vilei o statuie a Libertății. Pe fațada clădirii a scris cu litere de-o șchioapă „Leonardo cap de serie”  pentru că pe nepotul lui îl cheamă Leonardo. Iar la poartă a pus o statuie a unui soldat care de la distanță pare real: Toma își imaginează că așa va ține hoții la distanță.

19. „Îmi plac banii și iubesc femeile frumoase” este moto-ul pe care intens mediatizatul Leo de la Strehaia și l-a afișat pe blog. Din păcate pentru iubărețul Leo, fiul bulibașei din Strehaia, în ultimii ani averea lui s-a diminuat considerabil. A ajuns la2,1 milioane de euro, deși înainte de criză era estimată la 10 milioane de euro.
Banii s-au dus și pe jocurile de noroc (mai ales pe jocul de ruletă în cazinourile din București) și pe femei, Leo – pe numele său adevărat Ion Stelică Mihai – arătându-se foarte generos cu iubitele sale, cărora le-a cumpărat mașini, haine, genți de firmă și alte cadouri (Simona Sensual a avut, pentru câteva săptămâni, un Mercedes SLK, Cristina Spătar, un BMW seria 6, iar lui Jasmine i-a comandat un Audi Q7). Leo de la Strehaia spune că numai fostei sale iubite, dansatoarea din buric Jasmine, i-ar fi făcut cadouri de un milion de euro.
La ora actuală, cel care se autointitulează prințul țiganilor spune că nu mai are nicio firmă. În plus, pentru a economisi 7.000 de euro pe an, el a pus palatul de la Strehaia pe numele mamei sale bolnavă de diabet (aceasta, având un handicap grav, nu trebuie să plătească impozit pe locuință). De asemenea, prieteni de-ai lui Leo au declarat tabloidelor că țiganul și-a luat mașina pe care o conduce, un Audi Q7, în leasing, și că s-a mutat din locuința de lux din Cartierul Francez din București pentru că acolo chiria era prea mare.
Deși pare absorbit total de femei, scandaluri și apariții la televizor în cele mai tabloidizate emisiuni, Leo de la Strehaia a avut timp și să aibă probleme cu legea. În 1999, el a fost acuzat de fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare și evaziune fiscală de 760.000 de lei (a cumpărat combustibili neaccizați și i-a revândut drept benzină sau motorină). Deși a fost condamnat în 2004 la patru ani de pușcărie, unui judecător craiovean i s-a făcut milă de el și i-a suspendat ulterior executarea pedepsei. În 2006, același judecător (Laurențiu Anghel) l-a achitat pe Leo de la Strehaia pentru o faptă de înșelăciune, iar pentru alte fapte l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Așa a reușit celebrul țigan să nu facă nicio zi de închisoare pentru faptele sale.

20. Regele țiganilor Florin Cioabă de la Sibiu are 2 milioane de euro. El este proprietarul mai multor firme cu diferite domenii de activitate: Neo Drom SRL (recuperarea deșeurilor și a resturilor metalice reciclabile), Romdor Grup SRL (turnarea metalelor neferoase, adică bronz și cupru), Evelyn Impex SRL (recuperarea deșeurilor și a resturilor metalice reciclabile), Best Star Nef SRL (turnarea metalelor neferoase ușoare). Cioabă deține și o cantitate mare de aur, printre care coroana și sceptrul împodobit cu rubine și smaralde, pe care le ține la bancă.

21. Mareș Mureșan, cumnatul bulibașei țiganilor din Sintești, Ilfov, are o avere de 2 milioane de euro. El este cel care s-a dat de gol la cârciumă, începând să povestească despre copiii din familii sărace cumpărați cu 1.000 de lei de țiganii bogați din Sintești care nu aveau băieți, ci doar fete.

22. Radu Constantin, zis Titi Aghiotantu, din Țăndărei, Ialomița, are o avere de 2 milioane de euro. A fost implicat în scandalul copiilor trimiși la cerșit în Marea Britanie.

23. Luis Argint din Timișoara are 2 milioane de euro. Ca să își arate respectul față de rudele defuncte, le-a ridicat în cimitir un cavou-palat cu turnulețe, mobilă, televizor și canapele de piele în valoare de 10.000 de euro.

24. Dan Viscol zis și Prințul Ardealului, are bunuri estimate la 2 milioane de euro. El a fost naș la nunta fiicei lui Dan Bărcina din Târgu-Jiu.

25. Iulian Rădulescu de la Sibiu,  autointitulat împăratul romilor de pretutindeni, are 1,9 milioane de euro. Este susținut de puternicul clan Mihuțescu.

26. Marian Nicolae, zis Marian Miliardaru, din Țăndărei, Ialomița are 1,9 milioane de euro. A fost implicat în scandalul copiilor trimiși la cerșit în Marea Britanie.

27. Stancu Scumpea este un țigan bogat din Timișoara, cu o avere de 1,9  milioane de euro. Are mai multe iahturi, un palat cu 20 de camere, bijuterii și mașini de lux.

28. Boby Stancu face parte tot din clanul Stancu din Timișoara și are o avere estimată la 1,9 milioane de euro. Fiica lui, Estera, este logodită cu nepotul lui Vișinel Stancu (tatăl concubinei lui Ionelaș Cârpaci, cel mai bogat țigan din România). Stabilit în Germania, vine în România doar la marile chefuri organizate de neamuri. Recent, palatul său, care seamănă izbitor cu clădirea CEC-ului, a fost luat cu asalt de agenți Interpol.

29. Frații Miclescu, de loc din Craiova, au o avere de 1,8 milioane de euro. La ora actuală, ei sunt căutați de autoritățile din Statele Unite pentru că au furat bijuterii în statul Texas.

30. Mihai Gheorghe din Sintești, Ilfov, are 1,8 milioane de euro. El a fost denunțat că și-a cumpărat un băiat de la o femeie săracă, deoarece avea doar fete și nu avea cui să transmită numele și averea.

31. Traian Radu zis Traian Ţiganu, din Țăndărei, Ialomița are 1,7 milioane de euro. Și el a fost implicat în afacerea copiilor trimiși la cerșit în Anglia.

32. Gheorghe Stănescu este fratele lui Istrate Stănescu, bulibașa din Ivești, Galați. Are 1,6 milioane de euro.

33. Dan Bursuc, compozitor, producător muzical și impresar de maneliști, este unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai manelelor. A strâns din activitățile sale 1,5 milioane de euro. El deține casa de discuri Grand Production Bursuc. De asemenea, el este clarinetist și șeful unei formații de acompaniament pentru cântăreții de manele. Orchestra ce îi poartă numele a participat la mai multe ediții ale concursului muzical și de dans Miss Piranda. Dan Bursuc a avut un rol important în afirmarea maneliștilor Florin Salam și Sorin Copilul de Aur.

34. Constantin Andronache Grafian din Bengeşti-Ciocadia, județul Gorj, este preşedinte la nivel naţional al Alianţei pentru Unitatea Romilor. Are o avere de 1,3 milioane de euro.

35. Manelistul Florin Salam (pe numele adevărat Florin Stoian) a strâns din cântat și din dedicații pe la nunțile și botezurile baștanilor 1,3 milioane de euro. Lansat în showbiz cu ajutorul șefului de orchestră Dan Bursuc, în anul 2002, (cu piesa „Ce gagică șmecherită”), Florin Salam este în prezent vicepreședinte în Asociația Artiștilor, Muzicanților și Lăutarilor Romi din România.

36. Ion Vanga din Țăndărei, Ialomița are o avere de 1,2 milioane de euro. Că și-a strâns averea prin metode dubioase recunoaște chiar el. Prin 2003 a plecat în Spania ca să facă bani, apoi s-a dus în Franța, după care a aterizat la Londra: „Ne-am făcut şi noi câte o posibilitate. Mergeam cu ziarele, mergea cerşitul atunci. Spălam parbrizele la maşini şi mai mergea… Acum nu mai merge”. Când s-a întors, el și-a ridicat un palat în Țăndărei.

37. Baron este unul dintre cei mai bogați țigani din Timișoara, fiind în fruntea clanului cu același nume. Cu o avere de 1,2 milioane de euro, el s-a încuscrit cu gruparea Cârpaci în această vară: băiatul lui, Marco Baron, a luat-o de nevastă pe Casandra Cârpaci, fiica interlopului Ionelaș Cârpaci. Nunta, care a bulversat orașul de pe Bega,a stârnit mânia organizației ”Noua Dreaptă”, care periodic organizează marșuri de protest împotriva țigănelii din Timișoara.

38. Manelistul Nicolae Guță are o avere estimată la 1,2 milioane de euro. Pe numele său real Nicolae Linguraru, cântărețul a agonisit bijuterii de aur ce cântăresc trei kilograme (ce reprezintă 150.000 de euro), două apartamente situate în centrul Bucureștiului (Bulevardul Unirii și Piața Alba Iulia), o casă în Bucureștii Noi, trei vile ridicate în Petroșani și o mulțime de mașini: vreo treisprezece Dacii, mai multe Mercedesuri și un BMW Seria 5 obținut prin leasing. Spune că nu are încredere în bănci, preferând să își depoziteze banii și alte valori într-un seif. Anul trecut intenționa să vândă o parte din imbile și mașini, pentru a construi în centrul Petroșaniului un bloc cu șapte etaje. Criza l-a oprit.

39. Gică din Buzescu, Teleorman, are o avere de 1,1 milioane de euro. El are un palat cu o suprafață de sute de metri în comună, copiat exact după cel al lui Becali din București.

40. Manelistul Adrian Minune are o avere de 1,1 milioane de euro. Recent, el a fost implicat în mai multe scandaluri legate de faptul că nu plătește taxe și impozite pentru banii pe care îi câștigă din cântat pe la nunți și botezuri. Din acest motiv a fost botezat de presă „Adrian Evazionistul Minune”. Concret, în aprilie 2011, Agenția Națională de Integritate a sesizat Fiscul cu privire la faptul că manelistul nu a plătit impozite pentru câteva sute de mii de euro. În perioada 2008-2010, el a declarat venituri de 38.000 de euro, dar a cheltuit 140.000 de euro.

41. Dan Bârcină, zis și Dan Goeru, este un țigan foarte bogat din Târgu-Jiu, Gorj. Are o avere de 1,1 milioane de euro. În vara anului 2010, la nunta fiicei sale, a făcut spectacol. Fiind patron al unei firme de aviaţie utilitară din Capitală, el și-a adus cele 11 perechi de nași la nuntă cu trei elicoptere. Apoi, aparatele au zburat câteva ore deasupra municipiului Târgu-Jiu. Unul dintre ele a purtat un banner pe care scria casă de piatră pentru miri.

42. Iulian Boţ, zis Viscol, este unul dintre cei mai influenți țigani din Lugoj, județul Timiș. Cu o avere de un milion de euro, el a pus mâna pe mai multe clădiri de patrimoniu din oraș pe care a început să le modifice după bunul său plac, transformându-le în palate țigănești.