duminică, 30 noiembrie 2014

Poetul

Autor: tashu
Latura mea reumatica. Stiati ca scriu poezele? Cu frumusetea si sensibilitatea versului mi-am cucerit nevasta. Saxul a venit mult mai tirziu, peste citeva ore.
Asa ca, daca vrei sa cuceresti o gagica mai elevata (adica se trage cu elevatorul), incearca sa memorezi aceste versuri memorabile, din timpuri irememoriabile. Nu-i mai cita din Dostoievski, ii aduci aminte de "Idiotul"! Fa-o sa rida, chiar si de tine! Ca pe urma e doar un pas pina sa se joace cu Mutulica; nu cel care trage pe nas, alalalt, caruia ii curge din nas (nara, mai exact).
Asa ca hai sa te adap, cititorul meu insetat, de la izvorul poeziei! Cum? Daca poti sa-i spui la pocnitoare ca tu ai compus versurile? Desigur, Mutzunachele meu, dar imi ramii dator...o viata.
Sa incepem! La prima poezie trebuie sa-i sara sutienul:

        Tu mi-o vezi
        Mai mare decit o stiu eu.
        Ma sugi, si ma sugi,
        Pina nu mai incap in blugi.
        Si ma alinti, ma alinti, ma alinti,
        Pina ramii fara dinti.

 Gata? Ai invatat-o? Hai ca nu-i greu, in 3 saptamini o prinzi. O s-o bage si la Bac; dar bulangiii vor spune ca Eminescu a scris-o.
Hai sa trecem la a doua; nu gagica, ci poezie. Aici trebuie sa-i sara chilotii, asta in cazul in care ii are.

       Poezie de vara

      E noapte...
      E cerul plin de stele,
      Haide, vino la umbra pulii mele!

Daca te intreaba de unde umbra noaptea, ii spui ca era luna plina. Ce poate fi mai misterios decit un cap de pula, lucios, scaldat in razele lunii?
Gata? I-ai recitat-o? Mai ai nevoie si de a 3-a poezie, sau deja a decolat spre Luna?
Eu imi tin promisiunea si ti-o scriu.

         Poezie de iarna

      E iarna,
      Si frigul intra-n tine.
      Vino in pula mea, unde e cald si bine!

Daca nici dupa asta nu a cazut la caras, inseamna ca esti urit si prost ca noaptea, numa' ca-ti lipseste cerul plin de stele.

 

       

vineri, 21 noiembrie 2014

Dahlia la absolut

Autor: tashu
Iata munca mea de 1 an! Incerc sa scriu ceva, un comentariu acolo, o duda inteligenta si inteligibila. Florile ma opresc: "lasa, nu te obosi, ne descurcam singure"
Mai am un pas, iar visul va deveni realitate. Daca reusesc, ma reapuc de scris.
O poza, doar una, ce arata creatorul din mine.

duminică, 2 noiembrie 2014

Din ciclul: Maxime, aforisme, cugetari II

Autor: tashu
O femeie e mai frumoasa ca un cal. Pe amindoi ii poti calari. Unul te duce mai departe, dar celalalt te duce mai sus.

marți, 26 august 2014

Copiii

Autor: tashu
Am scris cu-rect? 3 de i? Inseamna ca-s bilbiit? Nu, sint doar mama. Sakar end sakater, vorba lui Sylvester din Looney Tunes: "I am a mother". Am nascut. Da, bun venit in clubul mamicilor timpitele, ce ne impartasesc pojarul plozilor, poze cu primul pampers plin, bebe in prima luna, impreuna cu primul kil, sfertul de dinte aparut tocmai in cerul gurii, inregistrarea audio cu primul lui cuvint, cind se uita la tine si, in loc sa-ti spuna "mama", iti zice "caca". Pentru CA Copiii simt omul prost.
Citi plozi ai, Margareto? 2 din 4 casnicii? Eu am peste 11, intr-un singur an. Ah, ce eroin ma simt!
Cum, nu merge "Eroin"? Poate "Heroine"? Atunci ma simt doar eroic. Si ce bine arat dupa nastere! Numai bun sa ramin bortos pentru anul urmator.
Te inteleg, mamiticule! Sa vezi cum am stat dupa curul lor! Cum am asteptat sa se desfaca prima petala! Oare ce culoare va avea? Cum le pupam si mingiiam, sa creasca mai repede! Nevasta, repede halatul pe mine, si lanterna! E ora 1 noaptea, pling copiii in gradina. Futu-i tamadaul ma-si! Ce straluceste in intuneric? Lanterna sau capul pulii ce si-a facut loc printre marginile halatului? Ca, intre orele 21 si 8 dimineata, eu sufar de priapism, si nu pot dormi pe burta. Nu mai conteaza, bine ca am lumina. Gata, mi-am linistit odraslele.
Ce spui, nu-i bine copiii sa aiba capul mare? Acum inteleg de ce cad mereu in dibla. Dar eu ii vreau pe ai mei cu cap urias. I-am masurat unuia diametrul: 28 de cm. Mi-a facut cariciul sa plinga.
Ma dau dur, Titan mi se spunea cind eram mic. Eu, care pling cind vad apusuri de soare.
Sa revin la copilasi. Cea mai grea sarcina? Sa le dau nume, altele decit dai tu urechiatilor tai: Costel, Cornel, Mitica, Sulica, Guitza, pardon, Ghita.
Am zis-Numele?
EPICA
Acum hai cu prenumele! Vezi sa se potriveasca perfect cu personalitatea lor, c-o sa-i stie o lume intreaga!
Primul venit pe lume a fost Epica Blood: rosu, mic si florifer. Viguros ca un pui de tigan, crescut in noroi. Hai cu poza, mestere, sa se minuneze mamicile!!!
Dahlia Epica Blood
Nu-i trucat nimic, gusterilor! Culorile-s reale, fara make-up, hair-stylist, sau cum plm se mai spune la armata asta de zugravi pentru doamne. Citi dintre plozii vostri au petale? In 30 de ani v-au parasit, si tot singuri ramineti (daca-s tantalai, stati cu ei pe cap pin-o mierliti). Dar ai mei vor inflori mereu pentru mine. Si vor fi celebri. Admirati in parcuri, expozitii si gradini. Pe cind tembelica al mic al tau nici bac-ul nu poate sa-l ia, decit de la Galati sau Braila.
Da, fata mea, acum pun poza si cu tine! Hai cu reflectoarele  pe al doilea copilas! Dahlia Epica Inca
Dahlia Epica Inca
 Toata gelozia amantilor e adunata in acest galben. Pur si curat. Lumineaza gradina si pe cea mai englezeasca vreme. E fosforescenta.
Intra in scena urmatorul meu puradel: dahlia Epica Tangerine Dream
Dahlia Epica Tangerine Dream
Ce portocaliu, mai diliu mic! Si e satinat. Straluceste la soare. Iar floarea ramine uitata pe tija. Sa nu uit un amanunt extrem de important. Toate creatiile mele ma mostenesc. Au tije erecte, tzapene, turnate in beton. Moale si pufos imi place doar in femela mea. Restul, direct in tomberon.
Deci toate daliile mele sint baietei, asta e clar. Nu stiu sa fac fete. Treaba cu comozomul.
Urmatoarea, dahlia Epica Passion:
Dahlia Epica Passion
Cam asta-i culoare ce-o am in fata ochilor atunci cind imi vad nevasta in putza goala. Poate asa ma fac mai bine inteles. Nu ca n-as sti sa ma exprim, dar unii dintre voi aveti pornirea mai grea, ca sinteti pe motorina, si e rece afara.
Urmatoarea minune a gradinii, dahlia Epica Cherry:
Dahlia Epica Cherry
Originala, ca tac-su, nu-i asa? O culoare extrem de greu de obtinut. Si e satinata, deci cu atit mai valoroasa. Ce contrast cu frunzisul verde inchis! Nevasta-mea o adora. Eu si dilemele mele: pe care s-o admir, cum sa-mi impart privirea? Doamne, de ce nu mi-ai dat 300 de ochi, sa le pot privi pe toate, separat, in acelasi timp? Fac un tur la toate, pe urma reiau traseul; deja am facut transee in gradina. Nu ma satur, trebuie sa-mi umplu sufletul. Vine acush iarna asta imputita. Aparatul de futegrafiat e rupt in subiectiv de oboseala.
Timpul te preseaza, nu poti citi mai mult de 5 minute, fara sa adormi. Trec la urmatorul copilas: dahlia Epica Laurent:
Dahlia Epica Laurent
 Mi-a iesit din primul futai, fara tratamente hormonale sau de fertilitate. Florifera. Punctul ei forte? Culorile. Un grena ultra inchis si catifelat, iar reversul un purpuriu. Ce spui, circotasule? Ca mergea si putin maro? Mai scoate-ti nasul din pampersul mucosului tau si vezi ca viata mai are si alte culori!
De ce Laurent? I-am pus numele gradinarului meu. Pentru ca e lesinat dupa ea.
Cine urmeaza? Dahlia Epica Maya:
Dahlia Epica Maya
Dahlia Epica Maya
Floarea asta e un cimp de lupta permanent. Au loc meciuri de cafteala intre bondari. De asta am pus doua poze, una e cu invingatorul. Eu am credinta ca bondarii reprezinta spiritul lui Dumnezeu. Iar asta e dalia Lui favorita. La inceput e mica, pe urma se face mare. Doamnele cunosc mai bine fenomenul.
Sa vina pe scena dahlia Epica Lemon Sun!
Dahlia Epica Lemon Sun
Dahlia Epica Lemon Sun
Melanj de culori alb-galben lamii. Forma noua pentru o dalie. Da, sint mindru de ea. Deosebita. Fluturele e de acord cu mine, yam-yam.
Cine urmeaza? Dahlia Epica Poesis!
Dahlia Epica Poesis
Hmm, da-ti urechea aia jegoasa sa-ti marturisesc ceva! Promiti sa tii in tine? Poti inghiti? Poesis e copilasul meu favorit. Culori dulci, de caise, amestecate cu piersici. Florile tin mult pe planta. E florifera. Cind e ora de vizita am retururi multe la ea. Stie c-o iubesc si e alintata.
Mai poti urmari spectacolul, ilie?Hai ca ne apropiem de ultimul act (dar nu sexual). Iat-o in toata culoarea ei de roz NEON, de stramoasa pitipoancelor! Dahlia Rosalinda!!!!
Dahlia Epica Rosalinda
Dahlia Epica Rosalinda
Un alt ring de lupta pentru bondari. Culoarea asta e electrizanta. O simti intens, ca atunci cind iti aplici socuri electrice pe craniu, sa-ti revii din crize. Ma dor ochii, o privesc prin ochelari de sudor. Am 250 de varietati de dalii, si numai Rosalinda are culoarea asta. Spectaculoasa. Ca sa nu mai spun cit e de florifera.
S-o urmarim impreuna pe dahlia Epica Sangria!
Dahlia Epica Sangria
Dahlia Epica Sangria
Impresionanta forma! E incurved cactus. Se observa perfect in prima poza. Iar petalele au si o forma turbionara pe margine. Tehnic, nota 10. Ah, ce generos sint cu mine! Dar chiar e frumoasa (ye-ye, asa zice si cioara cind isi priveste panaramele tuciurii din cuib).
Pentru final am lasat-o pe frumusetea care s-a lasat asteptata cel mai mult. Dahlia Epica Prometeu:
Dahlia Epica Prometeu
Poza nu reuseste sa redea nici macar jumatate din frumusetea florii. 6 zile a durat pina s-a indurat sa mi-o arate. A meritat pe deplin. Anul viitor as vrea s-o bag la concurs, in Parc Floral, din Paris.
E doar frumoasa? Nu, e si de-o vitalitate iesita din comun. O ador, pur si simplu. Hai, ca iar mi-a facut pofta s-o vad! Inchei si plec repede la ea, s-o mai admir.
----------Vai mie! Am uitat-o tocmai pe cea dedicata sotiei mele adorate! E clar, imbatrinesc.
Ridicati cortina! Intra triumfal dahlia Epica Diana. Cu o culoare ce tocmai am inventat-o. 10 pictori s-au sinucis, pentru ca n-am vrut sa le dezvalui secretul culorii. Epica Diana, asta e nevasta mea in petale. Eu voi crapa, ea va dainui, precum Coloana Infinitului.
Dahlia Epica Diana

 Va puteti exprima preferinta la "Comentarii". Cele mai votate vor fi alese pentru concursuri.

miercuri, 5 februarie 2014

My name is Penal, Codul Penal

Autor: tashu
M-au modificat baietii destepti. Sint un cod smecher, de-a dreptul penal. Parlamentarii, parintii mei, se simteau haituiti. Incepea sa se umfle orezul in judecatori, mai ales in cei de la Curtea Suprema de Justitie. Se credeau Zorro, haiduci. Gata cu pirnaia pentru tatucii mei. Nu mai pot fi interceptati de catre procurori. Vii frumos, anunti ca vrei sa-mi asculti telefonul, pentru ca ma crezi corupt. Ca sa stiu si eu cum sa ma pregatesc si ce sa vorbesc la telefon.
De acum ne putem slobozi pe judecatori. S-a dus atacul la persoana. Putem sa-i balacarim si sa-i exterminam mediatic. Mai ales la Haznalele Varanului securist comunist. Merge, taticule, ca mamaliga e moale si proasta. Citi stiu sau le pasa de justitie? In afara de adunarile pentru fasole cu cirnati, pupat de moaste si festivaluri de bere, vezi sa iasa din casa pentru altceva? Pentru un crez? Ce-i ala? Umple matul? Uite la tantalaii aia de ucrainieni! Auzi, lupta pentru o cauza. Nu mai bine de noi? Mamalitchi, go home!
M-au mai rasfatat cu o modificare. Ma simt ca o pitipoanca dupa operatii si implanturi. Sint mai intelegator cu pedofilii. De ce sa fie persecutati? Ca iubesc inocenta? Ca vor fetite pure, virgine, care sa le reaminteasca de copilarie? Vrem fetite, nu "fetite". Vrem infuzie de singe proaspat, nu de singe cu cruci in el. Parinti, nu fiti bulangii, puneti-va copiii la share! Doamna ingrijitoare, o vreau pe coca aia mica, cu suzeta roz. Numai s-o ling putin. Cum? Are pampersul plin? Nu conteaza, am balele la mine, si-o limba de saint bernard. Cotoroanta mea varicoasa, la fel, se caca pe ea, dar nu e acelasi lucru. Medicii mi-au recomandat savarina proaspata, face bine la prostata. Hai, tata egoist, c-o s-o invat si abecedarul, intre doua supturi. Ah, cum mi se bulbuca ochii, de crapa si melcii de gelozie, atunci cind simt buzite rosii, cu gust de laptic, cum sug din izvorul tamaduirii!
Ce spui? Ca ai doar un baietel de 8 ani? Fie, merge si ala, la cur nu se simte nici o diferenta. E la fel de strimt, si-o sa-l strig Mariana. Mirosul meu de hoit in putrefactie poate fi combatut numai cu parfum de copil. Gura coclita si lasata vrea sa suga limba de putulica. Pielea patata, brinzita si ridata se intinde mai bine pe trupuri pufoase de copile. Hai, micuta mea creata, sa te invat tabla inmultirii!
Lasati copiii sa vina la mine! Educatorul mi se spunea cind eram mic. Pedofili de pretutindeni, uniti-va, dar numai cu cei mici si foarte mici. Fara teama, pedepsele sint blinde. Iesim la munca, mai scriem o lucrare stiintifico-fantastica (precum adrian nastase), ne comportam frumos, si-n doi ani-maxim-sintem iar afara. Nu va fie teama! Nu ne mai crapa nimeni! Dimpotriva, se omoara tot parintii. Sa ne amintim cu bucurie de cazul Larisei, de 8 anisori, din Iasi,violata si ucisa de un confrate de-al nostru. Tatal fetei n-a apreciat gestul si s-a sinucis. Tovarasul nostru, un adolescent neinteles de societate, a ambalat-o intr-o cutie de carton si-a depozitat-o in tomberonul de gunoi. Asa-i place lui sa faca surprize. Iata, acum iese din inchisoare si merge sa se reeduce putin.
Ah, ce iubesc drama, este a celor ce si-o permit. S-a mai sinucis un prost, ce fusese acuzat c-ar fi violat-o si ucis-o pe Larisa. Bilant, trei morti, trei familii nenorocite, mama Larisei distrusa definitiv.
Dar e liniste. Se ridica noua armata de pedofili, violatori si criminali. Va fi mai rea ca invazia lacustelor in Egipt. Mamaligi, stati linistite la locurile voastre! Urmeaza Cacatos show. Sa vedeti daca parasutele au sau nu au chiloti. Gospodine, facaletul la dodoasca, e reluare la "Narcisa-iubiri nelegiuite"! Dupa care urmeaza "Mireasa pentru fiul meu" si "Nora pentru mama".
In timpul asta, maidanezii va halesc plozii, pentru ca erau rai si posedati (astea-s din invataturile unui homosexual, fost prezentator TV).
In timpul asta, fetitele si baieteii vostri ofera desfatare tuturor cufuritilor. Resemnarea este virtutea voastra! A fost unul, Drasius Keyds il chema. Dar nu era roman, ci lituanian. Cu singe in pula. Saminta de luptator. A pus mina pe Kalashnikov si i-a executat pe doi dintre violatorii fetitei lui de 5 ani. Mda, si la ce i-a folosit? Pina la urma pedofilii l-au crapat. Iar fetita e reintrodusa in circuit.
Sa mori pentru o cauza, pentru un crez, pentru un principiu?  Dar viata voastra de cacat e mult mai pretioasa. In curind va veti duce copilele si femeile la viol, doar ca sa supravietuiti propriei lasitati.
Baligi uscate cu nume de barbati. Costele, aseaza-ti tirtanul si bardahanul plin de rahat in fotoliu, da drumul la TV si urmareste un film porno cu fiica-ta si nevasta-ta. La pachet. Cine stie, poate-ti mai tresare si tie rima in chilotii aia pishati.
Penal, penal,dar pina si pentru mine, Cod fiind, a fost prea mult. Catalin Constantin Fotea, violator si criminal (din Iasi, desigur), a mierlit o tinerica de 80 de primaveri, in timp ce-o ardea la rozeta.
Smecher adevarat, scapa si violeaza o GRAVIDA in luna a sasea (sarcina gemelara), de fata cu cei doi copii ai victimei. Nefericita naste prematur si ramine marcata pe viata, desigur.
Dar de ce sa iesiti in strada? Mai faceti putina spuma la bot daca moare un pisic sau un catel maidanez. Va dati sensibili, urla internetul de revolta. In timpul asta, demonii sint sloboziti intre voi.
Mamaligi, aparati-va copiii si femeile!
In timpul asta, judetul Iasi e pe locul 1 la numarul de violuri. Judetul Iasi e pe locul 1 la numarul fetelor cu virsta pina-n 15 ani ce devin mame. Statisticile spun asta, nu eu. Mai nou, pentru turistele straine, cu singe in uter, se organizeaza excursii in Iasi. Sa vada daca se aleg cu-n viol. Apocalipsa e aproape; nici macar violatorii nu mai sint ce erau strabunii rusilor. Cu cariciul uscat de la atita bautura, violeaza doar cu limba.
Nu e buna tortura. Nu e buna pedeapsa cu moartea. Sint dement, nu-i asa?
Moldovean ce si-a alungat baietelul de 8 ani. A fost gasit MORT DE BEAT, inghetat, intr-o ripa.Repet, MORT.
 Priviti cu atentie aceste specimene! Pentru ce credeti c-ar lupta astia, in afara de bautura?
Bubu amintindu-si de unde a iesit.
Bubu schimbind pampersul la nepotica
Bubu, dai pensia?
Bubu, ma gidili!
A murit bubu.
Il sug pe bubu imbalsamat
Eu cu unchiul.
Bubu, imi repari bicicleta?
Violatorul si ucigasul Larisei, fetita de 8 ani. Se pregateste pentru urmatoarele prospaturi.
Mai tare ca moartea. Filmul meu preferat.


luni, 27 ianuarie 2014

Remember: 15 Ianuarie- ziua cind s-a nascut Maria Sa Eminescu

 Autor: tashu

15 ianuarie-deja trecut- a doua mare sarbatoare pentru mine, dupa nasterea lui Isus

Eminescu, Martirul

--------Cititorule, deschide-ti mintea si sufletul, ai rabdare si citeste cu toata fiinta ta cum si cind ne-am pierdut IDENTITATEA !
------------------------------------------------------------------------------------------------------
Istoria oficială a vieţii lui Mihai Eminescu a impus un şablon convenabil. Conform acestuia, Eminescu ar fi fost o fiinţă labilă, neadaptată, pierdută în lumea sa de poet şi ar fi murit nebun, bolnav de sifilis şi alcoolic. Istoria sa reală este însă cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om puternic, de o luciditate excepţională, bine ancorat în realitatea socială şi mai ales politică a vremurilor zbuciumate în care a trăit, un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal şi pentru unitatea naţională, un ziarist de excepţie, un vizionar, un reformator. Eminescu a fost declarat nebun şi internat la psihiatrie într-un moment în care guvernul României urmărea să încheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renunţa la pretenţiile asupra Ardealului şi se angaja să îi anihileze pe toţi cei catalogaţi drept „naţionalişti”. Mulţi au renunţat la valorile şi principiile lor pentru a fi scoşi de pe lista proscrişilor. Eminescu nu a acceptat să facă niciun fel de compromisuri, şi de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul că plănuia să pună bazele unei organizaţii independente, aflate înafara controlului francmasoneriei, de trezire şi promovare a spiritului românesc şi de refacere a Daciei mari.
„Mai potoliţi-l pe Eminescu!”
„Mai potoliţi-l pe Eminescu!”Acesta este mesajul pe care francmasonul şi junimistul P. P. Carp îl transmitea de la Viena mentorului Junimii, francmasonul şi parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda va fi executată întocmai de cei din ţară pe 23 iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani.
Carp se afla la Viena pentru a stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi Italia), care de altfel a şi fost încheiat pe 18 (30) octombrie 1883. Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu, lămureşte în ce context a avut loc internarea forţată a lui Eminescu. „Ce voia acest tratat?”, scrie el.
„În primul rând, ca România să se orienteze politic spre Austro-Ungaria.. Cu alte cuvinte, România nu mai putea să-şi revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta ardelenilor în Ardeal. Bucureştiul era de zece ani dominat cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile românilor care erau asupriţi. Or, tratatul le interzice brusc să protesteze în Bucureşti pentru eliberarea Ardealului. Ioan Slavici este nevoit să fugă din Bucureşti în 1883. Întemeiază Tribuna în 1884. În jurul ei se organizează primele lupte pentru Ardeal. Condiţia semnării tratatului era deci amorţirea vocii pentru Ardeal în Bucureşti. „Directiva de sus” s-a reverberat în diferite moduri la nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele.”
Într-adevăr, 28 iunie 1883 este o zi în care se petrec mai multe evenimente importante. Austro-Ungaria rupe relaţiile diplomatice cu România timp de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, îi trimite regelui Carol I o telegramă prin care ameninţă România cu războiul. La Bucureşti au loc descinderi şi percheziţii simultane la sediile mai multor organizaţii care luptau pentru Ardeal, printre care şi Societatea Carpaţii, în care activa Eminescu.
Este închis ziarul L’Independance Roumaine şi directorul acestuia, Emil Galli, este expulzat din ţară . La fel şi Zamfir C. Arbore. Societatea Carpaţii este pur şi simplu desfiinţată, în urma unui raport al baronului von Mayr, agent al serviciilor secrete austro-ungare. Intimidaţi de aceste măsuri, o parte din militanţii pentru Ardeal se dezic de ideile lor şi îşi trădează confraţii, pentru a-şi salva propria piele. Printre ei se află Simţion şi Chibici, preşedinţii Societăţii Carpaţii, Ocăşeanu şi Siderescu, membri în conducerea aceleaşi societăţi, Grigore Ventura, ziarist la L’Independance Roumaine, acelaşi pe care Caragiale îl ridiculizase în personajul Rică Venturiano. În semn de obedienţă, toţi aceştia se vor implica plini de zel în acţiunea de internare forţată a lui Eminescu.
De ce era atât de incomod Eminescu?
Privită în acest context, nebunia lui Eminescu, ca şi detaliile internării sale, capătă o nouă dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau de o coincidenţă, ci de executarea comenzii trasate de la Viena : „Mai potoliţi-l pe Eminescu!”
În perioada care va urma se fac eforturi importante pentru a convinge Tripla Alianţă că situaţia din România este sub control. Regina Elisabeta, Regele Carol I, primul-ministru Brătianu, P. P. Carp şi Titu Maiorescu merg în Germania pentru a calma spiritele. Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. Stătescu şi Petre Grădişteanu merg la Viena, unde Grădişteanu îşi cere personal scuze pentru organizarea sărbătorii de la Iaşi, unde fusese dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare şi fusese citită poezia manifest a lui Eminescu, Doina.
Prea mare pentru o natie atit de mica si meschina
Judecând după măsurile luate împotriva lui, Eminescu era cel mai incomod. Spre deosebire de ceilalţi, el nu putea fi convins cu niciun chip să renunţe la ideile şi principiile sale. Eminescu era membru activ în mai multe organizaţii care luptau pentru drepturile românilor din Ardeal: Românismul (care respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul, România Jună, Societatea Carpaţii, din care făcea parte şi Slavici. Cu astfel de preocupări, nu este de mirare că era constant urmărit atât de poliţia şi serviciile secrete româneşti, cât şi de cele austro-ungare. În anturajul său erau infiltraţi mai mulţi informatori, printre care se număra şi Ocăşanu de la Societatea Carpaţii.
La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr îi trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale austro-ungare, o notă informativă în care arăta: „Societatea Carpaţii a ţinut în 4 ale lunii în curs, o întrunire publică cu un sens secret. Dintr-o sursă sigură, am fost informat despre această întrunire [n.n după toate probabilităţile sursa era chiar Titu Maiorescu]. S-a stabilit că lupta împotriva Austro-Ungariei să fie continuată. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţionalitate română, care frecventează instituţiile de învăţământ din România pentru a se instrui, să fie puşi să acţioneze în timpul vacanţei în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcţia unei Dacii Mari.”
Această notă a dus în final la desfiinţarea Societăţii Carpaţi.
Activitatea sa ca jurnalist îl făcea cu atât mai periculos, cu cât avea şi pârghiile necesare pentru a acţiona: ideile sale erau exprimate în mod magistral într-un ziar, Timpul, pe care îl transformase în cotidian naţional.
În această publicaţie demascase corupţia politicienilor români şi grasele comisioane pe care aceştia le încasaseră din concesionarea căilor ferate. Scrisese despre condiţionările umilitoare impuse României de puterile europene, în schimbul recunoaşterii Independenţei. În 1880 declanşase o incitantă campanie de presă privind „chestiunea dunăreană”, problemă sensibilă pentru marile puteri europene. Participase activ la Iaşi la inaugurarea statuii lui Ştefan cel Mare şi citise acolo în faţa mulţumii poezia manifest Doina.
Acest eveniment naţional deranjase foarte mult puterile occidentale. În sfârşit, chiar în dimineaţa zile în care avea să fie dus cu forţa la balamuc, apăruse în Timpul un alt articol. Intitulat „Pentru libertatea presei şi a jurnalistului”, acesta era un protest la adresa încălcării dreptului la liberă exprimare şi demasca măsurile represive luate de guvernul Brătianu împotriva jurnalistului Emil Galli.
Titu Maiorescu pregătise internarea lui Eminescu încă de la primele ore ale dimineţii
Varianta cea mai des vehiculată despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este următoarea: În dimineaţa acelei zile, Eminescu s-ar fi trezit cu noaptea în cap şi lovit de nebunie ar fi început să se certe cu soţia lui Slavici, la care locuia în gazdă, Ecaterina Szöke Magyarosy. Aceasta îi trimite la orele şase dimineaţa un bilet lui Maiorescu, cerându-i să o scape de Eminescu.
Maiorescu ia o măsură de excepţie – în loc să meargă direct la Slavici acasă, pentru a o salva pe soţia acestuia de „nebun”, se duce împreună cu Constantin Simţion, preşedintele Societăţii Carpaţi, la spitalul doctorului Şuţu şi, pentru suma de 300 de lei, aranjează internarea imediată a lui Eminescu. A doua ciudăţenie, Maiorescu, bazându-se exclusiv pe spusele acestei femei, cere direct internarea, şi nu examinarea lui Eminescu de către doctorul Şuţu, aşa cum ar fi fost firesc.
Întors acasă, se pomeneşte însă cu Eminescu, care avea cu el un exemplar din ziarul Timpul, în care tocmai îi apăruse articolul despre Emile Galli. Maiorescu nu-l întreabă nimic despre incidentul de dimineaţă cu doamna Slavici (presupunând că acesta ar fi avut într-adevăr loc). Îl trimite însă la sediul Societăţii Carpaţi , undePoliţia făcea percheziţie, pentru a se întâlni chipurile cu Simţion, complicele său la internare.
„Numai, de s-ar face asta fără greutate” scrie Maiorescu în jurnalul său în dimineaţa zilei de 28 iunie 1883, după ce petrecuse o noapte de nesomn, sub apăsarea a ceea ce ştia că va face a doua zi. Nu se va face însă „fără greutate”, aşa cum îşi dorea Maiorescu, căci Eminescu îşi schimbă traseul. Nu se duce la Societatea Carpaţii , unde totul s-ar fi făcut fără martori, ci la Capşa. La acea vreme Capşa nu era doar un local de lux, ci şi sediul Ambasadei SUA şi reşedinţa mai multor ambasadori occidentali. Eminescu se duce la Capşa în speranţa de a semnala abuzurile guvernului acestor diplomaţi şi în special ambasadorului SUA, Eugene Schuyler, pe care îl cunoştea personal şi care era un fervent apărător al drepturilor omului. Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoiţi să îşi schimbe planul.
Scena cu pistolul relatată de Grigore Ventura – o nouă înscenare
La Capşa, Eminescu este abordat de Grigore Ventura . Aici, conform declaraţiilor lui Ventura , Eminescu ar fi început să ţină un discurs „politico-socialo-naţional” înfierbântat, ar fi scos un pistol, ar fi ameninţat-o pe soţia patronului şi ar fi strigat „la toate aceste nu-i decât un leac. Să îl împuşc pe rege!”. Semne clare de nebunie! Ventura , în loc să îl calmeze, îi ţine isonul şi îi propune să meargă împreună la palatul Cotroceni.. Ajunşi acolo află că Regele nu este în Bucureşti.. Pe drumul de întoarcere, Ventura îl duce pe Eminescu la băile publice Mitraşevski, îl lasă într-una din camere şi apoi alertează Poliţia că un nebun s-a închis în baia publică. Îi cheamă la faţa locului pe alţi doi membri ai Societăţii Carpaţi, Siderescu şi Ocăşanu. Ca un făcut, cei doi au cu ei o cămaşă de forţă.. Intră în baie, îl imobilizează pe Eminescu şi spre orele 19 îl duc la stabilimentul Şuţu, unde avea deja rezervat un loc de cu noaptea în cap.
Scena cu pistolul de la Capşa şi declaraţia lui Eminescu că îl va omorî pe Rege sunt piesele de rezistenţă ale tezei nebuniei sale. Ele sunt relatate însă doar de o singură persoană, Grigore Ventura, care va povesti acest episod în stânga şi dreapta, dar va ezita să scrie totuşi despre el, deşi era ziarist. Scena va fi consemnată de-abia în octombrie 1911 de Al. Ciurcu într-un articol apărut în Adevărul, „Eminescu, din amintirile mele”.
Povestea lui Grigore Ventura nu stă însă deloc în picioare din mai multe motive. În primul rând, Ventura susţine că a asistat la toate evenimentele din acea zi. Fiind principalul martor, ar fi trebuit să apară în procesul verbal încheiat de Poliţie, ori numele său nu apare deloc. Ventura susţine că el este cel care a alertat Poliţia, ori în procesul verbal este consemnat că poliţia a fost sesizată de domnii Ocăşeanu şi Siderescu. Aceştia dau însă detalii pe care nu aveau cum să le cunoască, întrucât nu fuseseră prezenţi la faţa locului. Ceea ce arată că cineva îi informase. Acesta nu poate fi decât Ventura, care a avut rolul de a-l intercepta pe Eminescu şi a face în aşa fel încât acesta să poată fi luat pe sus dintr-un loc izolat şi dus la psihiatrie, în condiţiile în care primul plan imaginat de Maiorescu căzuse. Ventura a imaginat apoi şi a răspândit povestea cu pistolul pentru a crea impresia că Eminescu era nebun şi a justifica astfel internarea.
Celălalt martor al acestei scene, doamna Vautier, soţia patronului de la Capşa, despre care Ventura spune că a fost persoana ameninţată cu pistolul de Eminescu, nu menţionează în memoriile sale publicate la Paris în 1909, absolut nimic despre această scenă, care, dacă ar fi avut loc, ar fi trebuit să o fi marcat profund. Eminescu declară că vrea să îl împuşte pe Rege, ori era puţin probabil ca el, în calitate de ziarist să nu ştie că Regele era plecat de câteva zile la Sinaia.
În procesul verbal întocmit de Poliţie nu se aminteşte nimic de vreo armă, ci doar că „Eminescu a venit singur la Băile Mitraşevschi , şi fiind atins de alienaţie mintală s-a încuiat singur pe dinăuntru şi a refuzat să deschidă”. La locul faptei ajung, Simţion, Siderescu si Ocăşeanu de la Societatea Carpaţii , care aveau încă de dimineaţă misiune de la Maiorescu să îl ducă la casa de nebuni a doctorului Şuţu. Aceştia intră în baia unde Eminescu se află în apă, dezbrăcat. Eminescu le cere să iasă. Îl imobilizează şi îi pun cămaşa de forţă. Între timp Poliţia îi perchiziţionează locuinţa, îi ridică bunurile, îi umblă prin hârtii şi manuscrise, sperând să descopere ceva compromiţător. Totul se petrece cu complicitatea soţiei lui Slavici. Poliţia nu va deschide o anchetă, aşa cum proceda de obicei şi cerea legea. Omiterea lui Ventura din procesul verbal al Poliţiei nu este întâmplătoare. Varianta că Eminescu a venit singur şi s-a închis în baie era mai credibilă pentru teza nebuniei, decât cea în care era adus de Ventura şi care ar fi putut atrage suspiciuni.
Omorât lent prin otrăvire cu mercur
De la Băile Mitraşevschi Eminescu este dus direct în stabilimentul doctorului Şuţu, unde tratamentul aplicat îl transformă într-o legumă. Niciun alt bolnav nu mai este acceptat pentru internare în acea perioadă, chipurile pentru a nu-i deranja liniştea lui Eminescu,
Fiica lui Titu Maiorescu, Livia, îi scrie lui I.. E. Torouţiu despre modul în care era tratat Eminescu la Şuţu în următorii termeni: „Aş vrea să vă spun că toţi domnii care cercetează mintea lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi à 14 heures” (caută miezul zilei la ora 14).
În noiembrie 1883, la insistenţele unor prieteni, printre care Emilia Humpel, Eminescu este transferat într-un sanatoriu din Viena. Titu Maiorescu, care ştia cel mai bine că Eminescu nu este nebun şi medicii din Viena îşi vor da uşor seama de aceasta, se opune la început vehement. În cele din urmă cedează, gândindu-se că este mult mai important să îl ţină pe Eminescu departe de ţară.
Eminescu ştia foarte bine ce i se înscenase şi odată reîntors în ţară a făcut chiar eforturi pentru o campanie de presă în favoarea sa. Privit însă ca un nebun, nimeni nu i-a acordat dreptul la replică. Într-o scrisoare adresată în ianuarie 1887 lui Gheorghe Panu el scrie: „S-a răspândit prin ziare ştirea că aş fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt răspândite poate cu rea credinţă, încât şi dl. C. Mille, într-unul din articolele sale, a găsit motiv de-a vorbi de boala mea pretinsă. Te rog a spune tuturor că se află în deplină eroare şi că afară de suferinţa mea de picioare, nu am absolut nimic . Un mic dementi (dezminţire) în organul (ziarul) dumitale n-ar strica..”
Timp de mai bine de o lună, medicii austrieci nu reuşesc să îşi dea seama deloc de ce boală suferă Eminescu. În decembrie, îl declară sănătos şi recomandă externarea. Nimeni nu are însă interesul să îl readucă în ţară , cu atât mai puţin Maiorescu. Medicul austriac, Obersteiner, îi cere în repetate rânduri să îl scoată pe Eminescu din spital, unde nu-şi are locul printre bolnavii psihic. Fişele de observaţie medicală din timpul şederii în sanatoriul austriac dispar într-un mod misterios, pentru a nu distruge mitul nebuniei lui Eminescu.
Tot Maiorescu aranjează ca Eminescu să plece în Italia, sub atenta supraveghere a unui om de încredere, chipurile „pentru a se reface”. La întoarcerea din Italia, Eminescu vrea să vină la Bucureşti, dar Maiorescu face tot posibilul să îl ţină departe de capitală.. Toate munca sa, cărţile, notele de lectură, manuscrisele se află la Bucureşti, la Maiorescu… Prin intermediul diverşilor prieteni, Eminescu îi cere în mod repetat acestuia să îi înapoieze „lada cu cărţi”, fără de care ar fi trebuit să îşi reia toată munca de la zero.. Maiorescu este de neînduplecat.
Cum nu se cuminţeşte, este trimis tot cu forţa la ospiciul de pe lângă Mânăstirea Neamţ. Eminescu, pe deplin lucid, i se plânge lui Gheorghe Bojeicu de la Cernăuţi, că a fost „internat ca alienat, deşi nu fusese”. Este sechestrat la Neamţ din noiembrie 1886 până în aprilie 1887. Gardienii aruncă pe el găleţi de apă rece şi îl bat, inclusiv peste cap,  cu funia udă pentru a-l „calma”. Încearcă să fugă de mai multe ori şi în cele din urmă reuşeşte să obţină o mutare la Iaşi , sub îngrijirea doctorului Iszac.
Acesta este cel care îi va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: „sifilis congenital matern cu paralizie generală progresivă”. Diagnosticul conţinea însă un mesaj important: Eminescu trebuia să fie paralizat, Eminescu trebuia să fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica în ziarele vremii. Asasinarea civilă a lui Eminescu din 1883 va fi completată de experimentele doctorului Iszac, care visa să scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care să intre în analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale ale vremii, care arătau că mercurul este toxic şi total contraindicat în tratarea sifilisului, doctorul Iszac îi va administra doze uriaşe de mercur, de 4 până la 7 grame .
Un alt psihiatru din Bucureşti, Panait Zosin, care nu îl consultase vreodată pe Eminescu şi cunoştea cazul doar din corespondenţa cu sora lui, Harieta, preia diagnosticul lui Iszac şi chiar îl completează cu următoarele reflecţii: „ca psihopat ereditar, el ar fi petrecut încă nopţi albe, ar fi făcut orgii, ar fi mistuit narcotice şi excitante (n.n. în condiţiile în care se ştie că Eminescu era un adversar declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic şi sifilitic, el a ajuns să aibe perioade de furie, de inconştienţă, de prozaică întunecare a activităţii psihice.. ”
De-abia în 1888, Veronica Micle reuşeşte să îl smulgă din mâinile doctorului Iszac şi să îl aducă în sfârşit la Bucureşti. Aici reîncepe să publice, şi în urma unui articol împotriva guvernului, apărut în România liberă, este internat cu forţa tot la dr.. Şuţu, unde va şi muri.
La moartea sa, produsă din câte s-a spus, de o lovitură la cap cu o piatră (asta dupa ce a fost impuscat in cap), celebrul doctor G. Marinescu nu realizează după autopsie, analiza microscopică a creierului, care ar fi dovedit că Eminescu nu suferea de sifilis. După o examinare superficială, aruncă pur şi simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe motiv că intrase în putrefacţie (adevaratul motiv, in urma examinarii creierului ar fi fost nevoiti sa consemneze urma de glont). Este totuşi nevoit să consemneze că a fost frapat de mărimea acestui creier ( avea 1.495 de grame, exact ca si al poetului Schiller). Pe actul său de deces, nu apare semnătura niciunui prieten sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi martori analfabeţi din personalul spitalului.
Societatea Matei Basarab, spiritul naţional şi francmasoneria
Eminescu a fost etichetat drept nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la adresa regelui, reacţionar, paseist, antisemit, xenofob, naţionalist şovin etc. De ce toate aceste apelative? De ce publicistica lui a fost mereu trecută sub tăcere, interzisă, cenzurată? De ce în memoria românilor Eminescu a fost impus doar ca poet, în timp ce principala sa activitate a fost cea de ziarist? Din cele 16 volume ale Operei sale, editate sub îngrijirea lui Perpessicius după manuscrisele originale, cinci conţin poezii şi altele cinci, articolele publicate de el în perioada 1870-1883 şi 1888-1889.. Deşi majoritatea articolelor au fost scrise înainte de aşa-zisa declanşare a nebuniei, mulţi susţin şi astăzi că ele nu merită să fie citite, întrucât „sunt rodul unei minţi atacate de boală, în căutarea unei bucăţi de pâine”.
„Eminescu n-a ajuns să marcheze politica naţională, deşi este întemeietorul doctrinei naţionale moderne” scrie Theodor Codreanu în „Dubla sacrificare a lui Eminescu”. „Dimpotrivă, opera sa a fost cu grijă separată de structurile de profunzime ale politicii naţionale, opera lui publicistică fiind interzisă total, după al doilea război mondial. Efectele sunt vizibile şi astăzi. Aşa-zisul cult Eminescu este o dimensiune ad-hoc confecţionată, pentru a preveni şi a face ineficient un veritabil cult Eminescu. Prin numita diversiune se creează impresia (pe care cei naivi o iau ca atare) că eminescianismul este un element nefast, inamicul public numărul unul al democraţiei şi al statului român. Neîntâmplător, Gh.. Grigurcu, unul din mercenarii curentului antieminescian asimila cultul pentru poetul naţional cu acela al lui Ceauşescu. În realitate, statul român nu a atins niciodată exigenţele lui Eminescu, fiindcă nici nu şi-a propus aceasta vreodată, deşi marii gânditori au pledat statornic pentru asimilarea organică a eminescianismului ca temei al fiinţei noastre naţionale. ”
Au existat tentative ca Eminescu să fie înrolat în masonerie. Fără succes.. Eminescu lucra însă la crearea unei organizaţii româneşti şi pro-româneşti, numită Societatea Matei Basarab şi aflată în afara controlului şi influenţelor francmasoneriei, care masonerie se afla şi atunci în slujba unor interese supranaţionale.
„O organizare între români”, scria el. „Pretutindea oameni care să ţie registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat şi lăudat pentru ca să devie bun. Să se simtă că Societatea Matei Basarab reprezintă o putere enormă. Ţinta? Unirea tuturor românilor, emanciparea economică şi intelectuală a întregului popor românesc.”
Încă din 1874, el îi scria lui Maiorescu că „aprofundarea studiului filozofilor germani m-a făcut să mă orientez către elaborarea unei filosofii practice, vizând scoaterea României din subistorie. Interesul practic pentru patria noastră ar consta cred în înlăturarea oricărei îndreptăţiri pentru importul necritic de instituţii străine.”
Eminescu nu renunţase la acest plan nici în ultimii săi ani. Alexandru Vlahuţă povestea cum, vizitându-l la sanatoriul doctorului Şuţu, Eminescu i-a povestit „despre un plan al lui de reorganizare socială, la care se gândeşte de mult, o lucrare colosală.”
Gheorghe Panu povesteşte în „Amintiri de la Junimea” de un sfat pe care Eminescu i l-a dat: „Panule, ştii tu că în lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui…. Tot, tot este un şir neîntrerupt de martiri.”    Eminescu a fost unul dintre ei.
„Or să vie pe-a ta urmă în convoiu de ‘nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare . . .
Iar deasupra tuturora va vorbi vr-un mititel,
Nu slăvindu-te pe tine . .. . lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă.
Ba să vezi. . . posteritatea este încă şi mai dreaptă.
Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subţire
Care s-o ‘ncerca s-arate că n-ai fost vr-un lucru mare,
C-ai fost om cum sunt şi dânşii. . . Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Şi prostatecele nări
Şi le umflă orişicine în savante adunări
Când de tine se vorbeşte. S-a ‘nţeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude ‘n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege . . .
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale —
Astea toate te apropie de dânşii. . . Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.”
(Mihai Eminescu, Scrisoarea I, 1881)
-----------------------------------------------------------
Multumesc pentru timpul acordat, te poti intoarce la berea, micii si manelele tale.
Voi fi la capatiiul tau cu luminarea aprinsa, cind vei crapa si disparea, Natie !

vineri, 24 ianuarie 2014

Cuibul

Autor: tashu
Din care imi trag energia. Unde revin intotdeauna cu cea mai mare dorinta. Cuibul spre care zbor si unde imi gasesc linistea. Inconjurat de copaci, in mijlocul padurii. Stejari, castani, salcimi si tei. Ce parfum cind sint infloriti! Tara albinelor si bondarilor. Trei pini la coltul casei. O suta de trandafiri si aproape 300 de specii de dalii. Albinele vomita de la atita nectar. Coltul meu de rai daruit de Dumnezeu, atit de frumos incit El insusi se odihneste aici.
Si n-am maidanezi, n-am vecini babe senile cu 10 pisici. N-am cocalari si pitipoance. N-am praf si gropi. N-am cluburi si discoteci. N-am biserici si popi care sa-mi vina cu uratul. Pardon, cu boboteaza. N-am flegme verzui pe strazi. N-am zmei cu bite de baseball in masina,ce-si fac singuri dreptate. N-am televizor, deci n-am nici Antena 3, sa ma spele pe creier. N-am procesiuni cu oscioare sfintite. N-am sarbatori cu sarmale sau fasole cu cirnati,plus bonus paharutul de tuica, pe post de pomana. N-am tristete si teama. N-am cumparatori pentru sufletul meu, pentru ca nu e de vinzare.
Doamne, citi atitia de "N-am"! N-am decit o singura femeie, nu te am decit pe Tine.
Deschid toate usile si ferestrele cuibului pentru ca Tu sa poti intra. E lumina, caldura si liniste. Stiu de unde vin toate astea. Ne rugam in fiecare dimineata pentru armonie. Primele, si cele mai curate ginduri iti apartin. Mai punem o caramida la temelia cuibului si casniciei noastre.
Mi-e sufletul plin de Tine si vreau sa scriu asta. Te-am renegat, si am trait ca un cur. Iar acum esti closca noastra sub care ne refugiem sa ne simtim protejati. Ce fortareata, ce stinca! Sa n-ai indoieli, sa nu tradezi. Sa te uiti la femeia daruita tie de Dumnezeu si sa te topesti. Sa te multumesti doar cu ea. E insasi viata. Miine dac-o mierlesc nu am nici un regret. E plin. Revarsa.
Ce e Cuibul? E casa, e Femeia, si Dumnezeu. E Sfinta Treime. Scoate un element din desavirsirea asta si ramii gol. Un boschetar.
E lupta noastra de aceeasi parte a baricadei. Sa-ti spun un secret, nepoate: fara Dumnezeu nu existi.
Nu poti construi castele din nisip sau carti de joc. Dumnezeu e viata si dragoste. Ma uit la minunea blonda de linga mine, ce ofteaza a multumire si implinire cind se cuibareste noaptea, in bratele mele.
Ne incatusam, inlantuim, contopim si intregim. Sint doar simple futaiuri? Am depasit nivelul asta de adolescent acneic.  Imi ejaculez sufletul in albastrul ochilor ei. Aduceti specialisti in dezmembrari! Ne canibalizam in dorinta. Unde incep eu si se termina ea? Erectiile mele infinite o ingrozesc. Cere un ragaz, vulpita ei imblanita e haituita. Dar nu Milostivul mi se spunea cind eram mic. Lacrimile ei ma intepenesc si mai tare. Am o bucata de beton in loc de pula. Rigor mortis e puf de gisca pe linga ce am eu in chiloti. In fiecare noapte, lipita de mine, fix in costumul ei natural de piele. O adulmec, precum un tigru prada. Sint primitiv, gigele, sint doar o anexa a cucului ce-si poarta ouale spre cuib.
Ce parfum de femela tinara si sanatoasa se ridica dintre fabuloasele ei coapse! Stii cum chinezii cumpara doze cu oxigen, si le respira? Asa bag eu nasul in fanta aia delicioasa, neaparat roz, ca-s pitiponc. Si trag pe nari, precum un drogat doza lui de heroina. Parfum de femeie. Si iar o fura. Dorinta mea e serial, nepoate, mai lunga decit "Tinar si nelinistit". Ploua cu episoade. Sint all in one, ca detergentul: regizor, scenarist, actor, cameraman, si femeie de serviciu, cind sterg actorii cu prosopele.
Adormim incleiati si rapusi. Mi-am scos-o? Nu, ranga mea ciclopica si telescopica a ramas in "cuibul" ei. Mestere, daca ti-ai terminat laba, lasa cortina, te rog!
Ma opresc, nu vreau sa dau in pornografie. Desi sint edituri ce mi-au facut oferte cu destule zerouri ca sa scriu faptele mele de arme.
Ma rog, cu ardoare. Nu cer bani, nu vreau sa cistig la loto, nu vreau palate sau sa ajung pe luna.
Deja Universul imi apartine. Vreau doar sa am o inima sanatoasa, curata si puternica, sa-mi pot iubi si face femeia fericita. Am lacomia mea.Visez la munti de flori, asa cum visezi tu la butoaie cu bautura.
Nu mai am loc. Copilasii mei stau inghesuiti, asa cum stai cu familia ta, cumnatii si socrii, in apartamentul cu doua camere, de 20 de metri patrati.
Ce spectacol, Ilie, in timpul verii! Nici nu-mi vad nevasta in mijlocul florilor, mari si grase ca niste copii americani. Speri la poze porno cu nevasta-mea. Nu cumpar si nici nu vind. In schimb voi posta fotografii ce reprezinta Cuibul. Exista Paradis? Da, e aici, in noi si linga noi.
Magie? Doar miinile mele si binecuvintarea lui Dumnezeu.
Zeita
Un vizitator:- Cu ce le hranesti, domnule, cu carne?
Crown princess Margaret, iar alaturi, stinga, micuta mea sirena. Gradinarii de la Versailles s-au sinucis :)
Regal cu dalii
Gradina nr. 2, in constructie, cuibul pentru dalii.
Absolutul in petale si culori.


vineri, 17 ianuarie 2014

Sistemul- II

Autor: tashu
Parinte, asta iti este valoarea? 50 de firfirici? O ciocolata "Gaura", 3 garoafe obosite si o cafea cu cicoare incorporata?
Stii ca la alte clase colegele lor primesc porci si diamante? Doar porcul e cel mai bun prieten al unui cadru didactic, nu?
Stii ca la alte clase colegelor lor le sint platite ratele de leasing la masini, ratele la vile?
Parinte, stii ca aceste cadre didactice necajite primesc lanturi si inele de aur drept cadouri, de paste, de Craciun, de sfirsit de an, de inceput de an, de inceput de an scolar, de sfirsit de an scolar, de inceput de trimestru? Asta in timp ce tu primesti pule in cur, fara alifie, drept cadou?
Stii ca sint "mamici" generoase ce platesc fara numar pentru excursiile acestor scroafe de "cadre didactice"? Ah, cit detest cuvintul asta, "Mamica"! E ceva ce nici nu poti lua in serios, e asa, ca o fetita ce se joaca cu papusa. Mama, prostalancelor, ca de asta zbiara la voi pina si femeile de serviciu din scoli.
"Mamici" pitipoance, analfabete, dar cu valoare mare, ce-si distrug propriile creaturi. Ia de aici, "doamna", te imbrac in bani. Dar vezi ce note si calificative are gigelu' meu. Ca trebuie sa termine si facultatea, mititelul!"
Si "doamna" guita, satisfacuta:- "Nu va faceti probleme, stimata mamica! Ah, Doamne, cita generozitate! Mariane, am scapat de 10 rate la BMW. Dar ce copil genial aveti! Coloreaza atit de frumos! Stie culorile; in special toate nuantele de roz. O fire cu adevarat optimista si generoasa.
Si ce fire creativa, deseneaza flori, case, soare! Iar eu scriu deasupra: "Te ubesc mami".
Nu e emotionant?
Desigur, pentru toate aceste abilitati uluitoare, pentru tot acest geniu precoce, pretul este pe masura: 4-600 de lei, lunar, la after school-ul "doamnei".
Sa facem un calcul elementar: la cel putin 15-20 de copilasi inscrisi la aceste after jumuleli "doamna" cistiga minim 1600 de euro. Asta fara sa mai punem salariul lunar si cadourile. Un mizilic.
Asa ca Marean, sotul lu' "doamna" isi permite s-o faca pe sfatosul si responsabilul cu educatia parintilor.
Parinti idioti, ce se amagesc pe ei insisi cum ca uite ce copii destepti au! Plozi imbecili, ce nu se pot concentra asupra unui subiect mai mult de 5 minute.
Temele nu se mai fac prin studiu individual, acasa, in camera ta. Se fac la gramada, la after-school.
Inter- cactiv, cu ceilalti copii, prin joaca. Caietele de scoala si de asa zise teme se lasa la after- caca-maca. Copilasul ajunge seara acasa, epuizat de atita "invatat", si urla ca vrea la calculator, sa lucreze pe el. Are de vorbit pe feismuc, cu pretena ei la fel de timpitica, despre Ionut, ce i-a scris un biletel, cum c-o iubeste. La virsta de 10 ani. Dupa care, mai joaca jocuri,creative si instructive, desigur, X si O, sau sa prinzi bucatele de "cascaval" cu victor poanta pe post de mickey mouse.
Adinc , nu?
Parinti tantalai ce nu-si dau copilul la scoli din cartier, ca nu-s de fite. Si atunci il duc la j-de kilometri de casa, se rup in cur de foame ca sa plateasca after caca maca. Dar plodul sa fie destept, nu?
Dupa 3-5 ani de engleza stie abia sa spuna "Hello!". Bun tare after caca maca asta inter-activ, inter-relational si inter-city. Dar ce le trebuie limbi la fetite? Ca mamicile "e" mindre tare. Fetitele se uita la telenovele si gorovesc spaniola mai ceva ca Juan Carlos de CurMapuci. Ce se mai "te chiero" si "te mucio" prin fata, spate si in wc-ul scolii!
Dimineata, cu ochii lipiti de oboseala, urla la mamici, unde le este posetuta roz, unde sint cele doua telefoane mobile? Ce crede imbecila asta de mamica, poate incepe orele fara astea?
Ia incearca sa-i bagi pe git o carte de Jules Verne sau o conjugare a unui verb! Sau sa caute un cuvint intr-un dictionar. Rezultatul? Vid, ZERO, netoate. E demonstrat si vazut asta. De catre mine.
Desi fetitele mai au putin si le apare primul floc la pizda si au primul ciclu. N-au creier, dar sa nu ne panicam, au hormoni.
"Mamici" moderne ce accepta ca haimanalele lor de 14-16 ani, sa vina cu "prietenii" acasica, sa doarma impreuna in camera fetei. Ca macar o supravegheaza, o stie acasa, nu prin boscheti.
"Mamici" moderne ce, grijulii, le pun prezervative in posetutele curvulitelor. Carte nu, pula...cit cuprinde.
Asa ca, atunci cind "doamna" va face nesimtiti, timpiti si oi, are dreptate.
Marca banul, prostovane! Ca nu poate fi plodul idiot daca nu are diploma, daca nu e doctorand, masterand. Sintem o natie de manageri si vedete.
-"Doamna, dar copilul meu nu prea stie tabla inmultirii si gramatica elementara."
-"Stimata mamica generoasa, nu va temeti, il facem parlamentar, e perfect pentru asta.Ce, Vanghelie are carte? Sau deputatul ala care are meserie auto..."
De asta am devenit tara lui "Auto". De asta ne conduc toti imbecilii si anal-fabetii.
Imi scriu profesori universitari: "Tashule, e groasa rau, tata! Nu stiu sa lege doua fraze coerente, put de prosti. Dar trebuie sa-i trecem pe toti. Altfel n-ar mai plati. Si atunci ne prostituam. Asta-i materialul. Trebuie sa traim si noi. Astia se nasc deja obositi. Au tot, la ce-ar mai fi motivati sa invete? Vin la scoala dupa nopti pierdute in cluburi, beti, ori rupti de oboseala dupa 8-10 ore de stat pe internet."
Un sistem putred, halitor de bani si generator de imbecili. La nivel national, 3-4000 de liceeni inteligenti ce prefera sa-si continue studiile in Occident. Nu se mai intorc. Noi raminem cu analfabetii.
Priviti ce inseamna dezastrul generat de PROSTIE, e emblematic:
Moarte Lacomiei si Analfabetilor! Jos Gunoaiele!

luni, 13 ianuarie 2014

Sistemul- partea I

Autor: tashu
Scoala generala nr... 69. Sedinta cu parintii la clasa 2-a.
Invatatoarea: -Ba, astea-s cadourile voastre de mos craciun? Am sunat, mai vine ceva, nu mai vine?
Atit va reprezinta? Pai, ba, nu sinteti cartofi, nu sinteti oi sa va invat ce aveti de facut!
La scoala 11 aia dau cite 100 de euro de craciun.
Eu v-am intrebat, v-ati organizat? Este in politica romaneasca, balcanica de sarbatori sa se ofere.
50 de lei la 4 oameni. Pai cui dati 4 cadouri cu maruntisul asta? 3 profesori si un director. Si cealalta directoare are bube?
Mama X:- Pai am dat 200 de lei cu totii, in noiembrie. Nu e normal sa dam...
Invatatoarea:- V-am intrebat citi bani aveti de dat. Mi-ati spus ca aveti de dat bani pe cadouri. Bani, bani, arrrr.
Femeia de serviciu:- Doamna Dana, stati sa va sterg balele si sa va fixez inapoi ochii pe orbite!
Invatatoarea:-Tu sa taci!De unde stii tu de orbite? De la guma de mestecat?
Mama X:- Atit putem, nu putem da 1000 de lei...
Invatatoarea:- Bun, foarte bine, asta va reprezinta! Ia sa facem calcule!
Femeia de serviciu:- Renale? Astea vin de la sania lui mos craciun?
Invatatoarea:- Asta e recunostinta ta ca te-am invatat alfabetul in 4 ani?  Revenim la calcule:
50 de lei merg spre cele 7 sticle de bautura pentru badigarzi. 7 ori 7 sint 49. Ce-am cerut, fratele meu?
Ce-am cerut? Sigur ca da, 7 lei la badigard. Un cadou perfect la badigard este de 10 lei. Scrie si-n mercurial.
Badigardul:- Doamna invatatoare, de doi ani adunati bani pentru bautura noastra si noi murim de sete. Am baut ca caprioara, apa rece de izvor.
Invatatoarea:- Adun mai mult ca sa va iau niste sticle originale de whisky. Ca nu-mi pot bate joc de voi.
Dar ca sa-i dai secretarei scolii, bibliotecarei si informaticii...
Mama X, cu curaj:- Dar bibliotecarei si informaticii pentru ce?
Invatatoarea:- Pentru ca este in comunitate, doamna. Mi-e rusine cu voi, sarantocilor! La clasa alaturata; a dat, ca sa nu fie aceste discutii, o singura mamica, din partea ei, toate aceste "onoruri", ca sa nu fie discutii.
Mama X:- Nu putem sa dam 500 de lei. Nu putem!
Invatatoarea, dupa o noua criza de epilepsie:- Nu este problema mea, pe mine nu ma incalzeste. In schimb, copii vostri o sa fie niste saraci in suflet. Pentru ca le-am spus cit de important este sa oferi.
Mama X:-Credeam ca le spuneti cit de important este sa invete, nu sa va impodobeasca cu bancnote,  ca pe pomul de craciun.
Învăţătoare: O cafea din aia şi o ciocolată daţi? Nu, eu nu ştiu dacă sunteţi săraci sau sunteţi nesimţiţi, pe bune. Ca şi clasă. Zi, măi, cum o să te poţi duce, măi, la bibliotecară şi la secretară cu o cafea şi o ciocolată? Doamne...
Învăţătoare: Stai şi uită-te la mine. Este o poveste... Ai putere să te lupţi cu un vânt, cu un sistem, cu o orientare? Eu la asta te întreb?
(...)
Scuipati, vomati si urinati pe aceasta putoare, ce are tupeul sa se numeasca invatatoare!
Precupeata raspunde la numele de DANA BLANDU.
Părinte: Şi am mai vorbit şi cu alte clase şi cred că suntem singurii care onorăm toate femeile de serviciu, toţi bodyguarzii, tot personalul...
Învăţătoare: Eu nu cred. Mai găseşti o altă clasă care nu a dat cadouri? Că eu nu am văzut decât...
Părinte: Nu am stat să fac cercetări...
Învăţătoare: Eu nu am văzut decât cadourile care merg cu sticle de whisky si cu cozonaci Panettone. Asta este şcoala de fiţe, da?
Invatatoarea:- Pai asta se intoarce la mine. Copilul meu se intoarce de la naiba si-mi spune, pentru ca i-am spus cit de important este sa oferi. (Observati cita incoerenta, e setata pe verbul "a oferi").
-Deci urmatoarea miscare este de paste. Va ginditi pina de paste daca va aliniati unui sistem romanesc, balcanic de stat, da? Asta este. Si eu am dat. Copilul meu a costat 5 milioane. Profesoara de dans a costat 5 milioane. Aia de muzica a costat 5 milioane. Profesoara de desen, cea de sport, alte 10 milioane. Profesoara de purtare m-a costat 5 milioane. Asta inseamna scoala de centru.
Mama X:- Doamna invatatoare, nu ajunge cit ne-ati jumulit? Parc-am fi gaini. Va dam si bani pentru after school, 5 milioane fiecare. C-asa ne-ati obligat. V-ati ridicat ditamai vila. Sinteti vecina cu Gica Popescu, Andreea Marin, si alte VIP-uri.
Invatatoarea:-Tu sa taci, c-ai fost eleva mea. O otreapa, de mica. Stiam c-ai sa-mi faci necazuri.
Vai de capul meu. Deci (nici o propozitie nu se incepe cu deci) nici cind aveam, Mariane, nici cind aveam clasa de tigani nu aveam asa cadouri. Intelegi? Si romanii se tiganesc. Venea Mama Omida si dadea pentru puradelul ei fara numar, fara numar, pentru certificat de 4 clase.
Marian, sotul invatatoarei, sfatos:- In clipa in care ti-ai insusit participarea intr-o scoala de fite, ai cumparat tot pachetul de acolo. Mai mult sau mai putin oficial. Insusiti-va standardele de aici! Legate de tot ce inseamna de la intrare in scoala, sarbatori si toate celelalte.

Text preluat dupa inregistrarile facute de un parinte, satul de mizeriile "sistemului" balcanic.
Click aici, s-o AUZITI pe jegoasa care ar trebui omorita:

Va urma